Childish Gambino și carul alegoric
Poate că Guava Island nu se va juca vreodată pe Broadway și nu va atinge succesul West Side Story sau Gigi, dar nici nu credem că Donald Glover a pariat vreodată pe asta. Dacă nu l-ai văzut încă și nu știi nimic despre el, te-ar putea tenta doar pentru că pare un film de vară, cu muzică bună, în care Rihanna e aproape la fel de importantă precum personajul principal, interpretat de Glover însuși.
Pare clișeu, „uite încă un muzician/ actor/ comediant cu aspirații de producător, care se distribuie pe el însuși în rolul principal”, dar probabil e mai mult „uite un artist cu mesaj, pe care-l livrează personal, pentru că nu are încredere în serviciile poștale”. Sau în America.
De la stand up la muzică și film, Glover trăiește pe o scenă
Născut pe 25 septembrie ‘83 în California, Donald McKinley Glover a crescut într-o familie destul de numeroasă și haotică, alături de un frate și o soră biologici și doi frați adoptați. A copilărit în Stone Mountain, o localitate în apropiere de Atlanta, unde se număra printre foarte puținii afro-americani.
Primele lui inițiative artistice au avut loc pe când era elev de liceu. După musicaluri și piese de teatru cu public restrâns aici, a hotărât să urmeze cursurile Școlii de Arte Tisch, în cadrul Universității din New York, pe care le-a și absolvit în 2006. Surprinzător sau nu, cel care avea să devină Childish Gambino nu a ales muzica de la început, ci a cochetat și s-a specializat în arta scrisului, pentru ca după absolvire să își formeze propria trupă de comedie, alături de câțiva foști colegi, Derrick Comedy.
Supranumit „cel mai prolific creator al generației sale”, Glover a creat, ca producător, regizor și co-scriitor serialul Atlanta, în care, de altfel, a și jucat. Pentru ca ulterior, în 2011, să aibă propriul stand up special pe Netflix, Weirdo.
Plurivalența este, poate, natura lui Glover. Pentru că este la fel de dedicat și de talentat ca scriitor, actor, comediant, muzician și antreprenor. Pare că ar putea face orice și-ar propune. A apărut în The Martian și Spider-Man: Homecoming, a făcut parte din echipa de scriitori ai serialului 30 Rock la doar 23 de ani, are un serial (Atlanta) care a câștigat două Globuri de Aur și un premiu Peabody. În 2018, a avut un rol consistent în Solo: A Star Wars Story, iar în 2019, pe lângă Guava Island, și-a însușit și vocea personajului Simba din noul Lion King. Și este unul dintre cei mai buni rapperi ai momentului.
Personaj: Childish Gambino
Dacă te-ai întrebat de unde vine numele de scenă al lui Donald Glover, află că a fost produs întâmplător de generatorul de nume Wu-Tang Clan. Până în prezent, Childish Gambino are la activ trei albume: Camp (2011), Because the Internet (2013) și Awaken My Love! (2016).
Piesa Redbone i-a adus două nominalizări la Grammy în 2015, dar anul 2018 i-a adus alte cinci. În mai 2018 a surprins topurile cu This Is America, o melodie în care ritmurile de hip-hop și gospel se împletesc perfect și pe care Rolling Stone a descris-o drept „un front unit de amenințarea constantă a violenței motivată de rasism”. Glover dansează lasciv în videoclip, sub privirile unor școlari, pentru ca în secunda următoare să își folosească pistolul pentru a ucide un personaj nevinovat. Deloc surprinzător că a fost o piesă controversată, care atrage atenția asupra problemelor reale cu care se confruntă America. Unde mai pui și că a fost prima melodie de gen care a luat Grammy-ul pentru Cântecul și înregistrarea anului în 2019.
Mesajul politic
Asta e America în care trăim. Regizat de Hiro Murai, clipul cântecului, la fel ca versurile sale, livrează mesaje puternice despre problemele politice ale Americii, pe bandă rulantă. Violență și arme, abuzuri ale forțelor de ordine, rasism și supremație – sunt doar câteva dintre aspectele pe care le abordează cât se poate de grafic.
Referințe la atacul armat din Charleston soldat cu nouă victime de culoare (2015), la Jim Crow – simbol al discriminării și la brutalitatea poliției vis-a-vis de victimele nedreptăților, abordată anterior și în Boogieman. Dansuri impresionante și mișcări surprinzătoare, menite să distragă atenția de la nenorocirile care se derulează pe fundal. Acte de violență ritmate între Gambino și dansatorii lui. Metafora perfectă pentru nepăsare, ignoranță, superficialitate.
Scenele marcante sunt oglindirea felului în care societatea apelează la entertainment pentru a se detașa de realitatea violenței și a anomaliilor care au loc în țara tuturor posibilităților. Iar Glover reia tema și chiar și cântecul în Guava Island, pentru a sublinia că visul american e o iluzie și că cenzura, abuzurile și asuprirea nu sunt deloc străine nici de cele mai glorificate locuri, comunități, societăți. Sumbru și marcant, This Is America spune povestea putredă a unei Americi în care rasismul și privilegiile rasiale, violența și accesul la arme, precum și abuzurile de putere sunt realități incontestabile.
Donald Glover x Adidas: a love story
Puși pentru prima oară în vânzare la Coachella, noii pantofi Adidas realizați în colaborare cu artistul sunt făcuți pe trei schelete existente: Nizza, Continental 80s și Lacombe. Toate cele trei modele costă între 80 și 90 de dolari (Kanye, ai auzit asta?) și arată de parcă ar fi cumpărați de la un târg de vechituri. Probabil nu-i vei găsi la Vitan și Obor, totuși. Par să care pe calapod experiențe dificile și petreceri și nu se încadrează deloc în trendurile actuale. Lansați sub sloganul „Rich is a concept” și vocea artistului, sunt o modalitate de a încuraja publicul cumpărător să pună mai mult preț pe experiențe și trăiri și mai puțin pe haine, aspect, imagine. Și totodată felul prin care Childish Gambino arată cum se simte, de fapt, să facă ceea ce își dorește. Deloc strălucitor, deloc opulent, dar plin de acțiune.
Curajul și îndârjirea lui Glover echivalează, în 2010+, cu cele ale lui Dylan și Joan Baez din ‘60. Pentru că nu poți ignora asemănările, oricât de mult te-ar izbi deosebirile. De la lupta împotriva sistemului la nevoia de a atrage atenția asupra unor probleme sociale, Childish Gambino lasă urme pe toate scenele pe care urcă. Și îndrăzneala asta zău că „feels like summertime”, deopotrivă pentru visători și realiști.
De Sînziana Pătru
Comentarii