SapteSeri
Opera Națională Română Cluj-Napoca
Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, prima instituţie lirică a ţării și una dintre cele mai emblematice din Europa, a luat fiinţă la 18 septembrie 1919, odată cu Teatrul Naţional clujean şi Conservatorul de Muzică. Sub conducerea unor personalităţi artistice de renume, precum tenorul Constantin Pavel, dirijorul italian Egisto Tango, compozitorul Tiberiu Brediceanu, baritonul de faimă mondială Dimitrie Popovici-Bayreuth, au fost depășite în decurs de câteva luni dificultăţile legate de alcătuirea efectivă a unui ansamblu de operă. Primele reprezentații au constat în două concerte simfonice la datele de 13 şi 14 mai 1920, sub conducerea dirijorului ceh Oskar Nebdal.
Spectacolul inaugural al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca a avut loc la 25 mai 1920, cu grandioasa operă AIDA de Giuseppe Verdi, interpretată în limba română, sub conducerea dirijorului Alfred Novak, în regia artistică semnată de primul director al instituţiei – Constantin Pavel, cel care a fost şi primul interpret al rolului Radames.
Distincţia teatrului liric clujean transcende arta lirică și este dată, totodată, şi de stilul arhitectural al acestuia. Clădirea Operei a fost construită la începutul secolului al XX-lea, între anii 1904 -1906, de către firma vieneză de renume mondial Fellner & Helmer, specializată în proiectarea şi construirea de teatre de operă în stil arhitectural secesionist uşor barochizant, foarte asemănător celorlalte 48 de teatre europene construite de firma vieneză și unic în România.
De la înfiinţare şi până în prezent, pe scena Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca au fost prezentate peste două sute de titluri de operă, operetă şi balet din repertoriul universal, demonstrând o largă deschidere spre toate şcolile şi stilurile. Pe această scenă au fost jucate peste patruzeci de creaţii româneşti – multe în premieră absolută – culminând cu Oedip de George Enescu, Meşterul Manole de Sigismund Toduţă sau baletul cu cor Luceafărul de Ziuă de Tudor Jarda.
Prestigiul teatrului liric clujean a fost purtat şi peste hotare, datorită numeroaselor turnee internaţionale și valorii soliştilor formaţi la Cluj şi deveniţi nume de rezonanţă universală, precum: Angela Gheorghiu, Alexandru Agache, Carmen Oprişanu, Simona Noja, Nicoleta Ardelean, George Petean, Tatiana Lisnic, Marian Pop, Anita Hartig, Adrian Sâmpetrean, Bálint Szabó.