SapteSeri
Muzeul de Artă Populară „Dr. Nicolae Minovici”
Site: www.muzeulbucurestiului.ro/muzeul-nicolae-minovici
Facebook: www.facebook.com/MuzeulNMinovici
În anul 1905, a fost ridicată „prima casă în stil popular românesc”, la bariera de nord a oraşului, fiind proiectată de arhitectul Cristofi Cerchez. Clădirea a fost construită pentru a adăposti colecţia deja adunată a doctorului Nicolae Minovici, iar compartimentările clădirii au fost determinate de categoriile variate de obiecte colecţionate.
A funcţionat ca și muzeu privat începând din 1906, fiind prima colecţie de artă populară care reprezintă toate regiunile ţării, prezentată uniform şi armonios într-un spaţiu special de expunere. Acest fapt face din muzeul doctorului Minovici primul muzeu bucureştean de artă populară. Colecţia a fost realizată treptat, prin achiziţii succesive între 1900-1941. Cele mai numeroase obiecte sunt costumele de port din regiunile Suceava, Ilfov-Vlaşca, Argeş, la care se adaugă ţesături din Oltenia, ceramică şi icoane pe sticlă din Ardeal. Textilele mai sunt reprezentate şi de alte obiecte şi accesorii precum peştemanuri, catrinţe, cămăşi şi ştergare de cap, poturi-nădragi, ilice, cămăşi cu mâneci de borangic înfrumuseţate cu dantelă, brâie, scoarţe, cergi, fote, etc.
Vila este înconjurată de o splendidă grădină în stil 1900 la care şi-a adus aportul şi sculptorul decorativ Wilhelm August von Becker.
Muzeul deţine şi o capelă construită în bolţi cu chenare, aşa cum se întâlneau şi în vechile aşezări feudale. Colecţia de icoane este deosebit de interesantă deoarece arată începuturile picturii nostre: meşterii care le-au pictat sunt români şi premergători ai picturii laice. Parte din aceste icoane sunt executate printr-o tehnică cunoscută sub numele de tempora, parte sunt pictate direct pe sticlă. Multe din acestea poartă semnătura meşterului, de exemplu Ion ot Ocna, precum şi data când au fost lucrate: secolul al XVII-lea şi al XVIII-lea.
Uşile încăperii, sculptate din lemn, cu vrejuri şi corzi de viţă, în parte aurite şi pictate, sunt din secolul al XVIII-lea şi au aparţinut unei biserici din Banat, din preajma Orşovei.
Cele peste 200 de ouă încondeiate, adunate din întreaga ţară, poartă specificul regiunii de origine, atât în privinţa culorilor, cât şi a simbolurilor precum: talpa gâştii, cuişoare, traista ciobanului, crenguţe de brad, steluţa etc.