La moartea unui viitor

Scriu acest text pe 21 ianuarie, la 31 de ani de la primul zbor al avionului cu reacţie Concorde.

Creaţia anglo-franceză a fost primul și, din păcate, ultimul model de avion care putea să depășească viteza sunetului, destinat zborurilor comerciale. Concorde a fost unul dintre aparatele tehnologice cele mai complexe realizate uneori doar cu pixul și hârtia, folosind calcule manuale. Un avion cu reacţie pentru pasageri, care să ducă în siguranţă oamenii din Marea Britanie până în Statele Unite, în doar 3 ore. Viitorul s-a întâmplat în acea zi din 1976 și s-a oprit în 2003, atunci când avionul a fost închis într-un hangar. Avusese un ultim accident, era foarte scump, iar întreţinerea ucidea cele două mari firme care-l foloseau – British Airways și Air France. Ce ne arată moartea Concorde? Pe lângă faptul că e, poate, printre puţinele invenţii umane care a dispărut nu pentru că era mai slabă decât ultimele apariţii, ci pentru că era prea bună? Concorde ne-a mai arătat faptul că experienţa utilizatorilor contează mai mult decât frumuseţea și calităţile tehnice. Că degeaba vii cu ultimele tehnologii, dacă nimeni nu le folosește.

Ceea ce mă duce cu gândul la tehnologia de astăzi și la cauzele pentru care nu întotdeauna prinde. Am văzut, în ultimii 10 ani, dispozitive tehnologice impresionante, dar care au ajuns să dispară din cauză că nu le folosea nimeni, fiind ori prea scumpe, ori prea avansate pentru a putea fi înţelese. Mă gândesc la Google Glass, un dispozitiv pe care ni l-am fi dorit cu toţi când eram copii, să putem vedea informaţii în faţa ochilor. Era scos din Star Trek, dar adevărul e că nu vrem Star Trek în viaţa noastră, ci ceva mult mai simplu. Google Glass nu a funcţionat din cauză că nu ar fi fost suficient de avansat, tehnologia chiar era înaintea a ceea ce exista pe piaţă, ci deoarece noi am fost prea conservatori pentru a-l accepta.

Am văzut multe exemple de tehnologii interesante, bune, poate prea bune, care au dispărut în ultimii ani, din cauză că noi nu am fost pregătiţi pentru ele. Am refuzat, practic, avansul tehnologic, care ne-ar fi putut aduce și avansul ca specie. Am văzut cum telefoanele puteau deveni și mai bune, și mai ieftine, dacă puteai să faci toate componentele înlocuibile, cu ajutorul unor module magnetice. Google a avut un asemenea proiect, dar l-a închis. De ce? Pentru că nimeni nu a fost dispus să-și asume riscul de a putea să înlocuiești un telefon cu doar câteva sute de lei, punând un procesor nou în locul celui vechi. La fel cum s-a întâmplat cu Concorde – tehnologiile au fost ucise nu pentru că erau învechite, ci pentru că noi nu am putut să ne adaptăm.

Și, ce rămâne? Mașina electrică autonomă, care se conduce singură și care va putea fi chemată prin smartphone, ca un taxi personal, e Concorde-ul generaţiei noastre. Și sper ca noi să avem puterea să nu o ucidem, chiar dacă momentan e prea scumpă, nu neapărat comodă și nici frumoasă. Sper să nu avem și noi parte de moartea unui Concorde.