Meditația, periculoasă pentru sănătatea psihică

Gândită inițial ca o cale de a înțelege forțele vitale mistice și sacre, meditația este medicamentul universal al tuturor problemelor secolului în care trăim. Accesibilă, practicabilă în toate condițiile, este recomandată celor care vor să se lase de fumat, pentru cei chinuiți de gânduri negre, pentru cei care vor să scape de migrene și chiar un mod de a face timpul să treacă. 

Există însă și o parte riscantă a meditației. Cei care practică meditaţia se supun unor riscuri precum psihoze, halucinaţii şi depresie. Un studiu făcut de profesorul David Shapiro de la Universitatea Irvine din California, a dezvăluit că 7% din cei care se internaseră în refugii de meditaţie sufereau de atacuri de panică şi depresie ca urmare a terapiei practicate. Albert Ellis, întemeietorul REBT (Rational-Emotive Behavioral Therapy) era sceptic cu privire la beneficiile meditaţiei şi argumenta că ar trebui folosită strict ca o tehnică de relaxare şi doar în anumite condiţii. Arnold Lazarus, o altă figură centrală în terapia cognitiv-comportamentală, spunea că unii pacienţi ai săi erau extrem de tulburaţi după ce meditau.

Crește nivelul de stres

Cum poate o tehnică atât de veche şi respectată de atât de multă lume să aibă un impact atât de negativ asupra psihicului uman? Explicaţia stă în faptul că beneficiile meditării au fost, cu timpul, umflate de mass-media, iar efectele negative au fost ignorate şi puţin studiate. Un studiu recent a dezvăluit că practicarea meditaţiei pentru 20 de minute pe zi creşte nivelul de stres al organismului, aşa cum este el măsurat de cortizol. Doar unii psihologi se folosesc de tehnica meditaţiei pentru a-şi calma clienţii şi a le insufla o stare de bine.

Profesorul de meditație Swami Ambikananda Saraswati, a declarat că pericolele meditaţiei sunt cunoscute marilor iniţiaţi, dar se alege să nu se discute despre ele. Mecanismul prin care actul meditaţiei poate fi dăunător rezidă în cogniţiile negative care tind să iasă la suprafaţă atunci când medităm. Fiind singuri cu gândurile noastre şi concentrându-ne aproape exclusiv asupra lor şi a respiraţiei, unele gânduri negative pot să apară şi să afecteze psihicul unei persoane. Ideile obsedante de la care ne distragem atenţia atunci când suntem deprimaţi sunt, în actul meditaţiei, centrul atenţiei noastre. Ne concentrăm asupra lor în loc să scăpăm de ele şi până la finalul sesiunii avem o stare psihică mai precară decât cea de la începutul ei.

Mai mult, atunci când medităm, ne detaşăm de vechiul nostru ”eu” şi o parte din morala impusă de acesta. Este motivul pentru care japonezii din cel De-al Doilea Război Mondial incluseseră în antrenamentul soldaţilor tehnici de meditaţie pentru a-i detaşa de povara morală a uciderii altui om.

Adaptare după psihooradea.com

foto: Getty Images