„Basic instinct“, varianta alimentară
Se pare că atracţia către unele alimente este atât de puternică, încât ne poate înfrânge voinţa, dând frâu liber poftelor alimentare.
Anumite alimente sunt proiectate pentru a ne face să mâncăm mai mult. Dacă exagerezi cu unele, nu e neapărat pentru că e ceva în neregulă cu tine, pentru că și corpul, și mai ales creierul tău răspund exact așa cum ar trebui, din punctul de vedere al producătorului X sau Y, adică o să cumperi și o să cumperi... crescându-le astfel încasările zilnice. Dar nu vorbim aici despre alimente cum ar fi bastonașele de ţelină sau morcovi, orez brun sau fileuri de somon. Apropo, cât de des ai auzit pe cineva spunând: „Am mâncat atât de mult sparanghel, nu mă mai puteam opri!“ Mda... Niciodată nu cred că ai auzit asta. Vorbim despre alimentele procesate.
Există o întreagă industrie dedicată obţinerii de alimente hiperpalabile, adică alimente gustoase, capabile să stimuleze pofta de mâncare și să ne determine să mâncăm mai mult. Alimentele prelucrate sunt alimente care au fost modificate din forma lor originală, integrală, pentru a-și schimba aroma, textura sau durata de conservare. Sunt de obicei combinaţii stimulatoare de zahăr, grăsimi și sare și, adesea, ele sunt modificate astfel încât acestea să acţioneze pe cât mai multe centre de plăcere, de la nivelul mucoasei bucale, stomac și până la nivelul creierul. Alimentele procesate sunt foarte apreciate, oferă o plăcere imediată, sunt ușor de consumat, ușor de obţinut și adesea au costuri mici.
Creierul nostru are un centru de recompensă care, stimulat fiind, începe secreţia de dopamină și alte substanţe chimice care ne fac să ne simţim bine când mâncăm. Problema este că mâncarea hiperprocesată, din categoria junk food, spre deosebire de alimentele neprelucrate sau puţin prelucrate, eliberează cantităţi mari de substanţe stimulatoare, ce oferă o recompensă creierului. Acesta va vâna cât de mult se poate astfel de alimente și astfel vei intra în cercul vicios al dependenţelor alimentare. Industria alimentară are o varietate de metode de procesare pentru a face alimentele mai gustoase și mai ușor de consumat.
Iată câteva exemple:
Extrudare
Cerealele integrale sunt procesate într-o pastă și trecute printr-o mașină numită extruder. Cu ajutorul căldurii și presiunii ridicate, boabele integrale se transformă în forme aerisite, crocante, ușor de digerat, cum ar fi cerealele, biscuiţii și alte alimente crocante. Pe lângă modificarea texturii și a digestibilităţii, procesul de extrudare distruge și anumite substanţe nutritive și enzime, denaturează proteinele și modifică compoziţia amidonului din cereale. Acest lucru scade nivelul de nutriţienţi și mărește indicele glicemic al produsului.
Emulgatori
Sunt folosiţi pentru a îmbunătăţi gustul unui produs sau pentru a îngroșa textura, creând o senzaţie bogată la nivelul mucoasei bucale. Deși există emulgatori naturali, cum ar fi gălbenușul de ou, industria alimentară folosește adesea emulsificatori chimici – Polisorbate-80, fosfat de sodiu și carboximetilceluloză –, pe care adesea îi găsim în produsele cremoase, cum ar fi produsele de îngheţată, dar și în alimentele lactate prelucrate, cum ar fi iaurturile aromatizate.
Potenţiatori ai aromei
Aditivii aromatizanţi, cum ar fi agenţii de aromatizare artificială sau glutamatul monosodic (MSG), permit producătorilor de alimente să amplifice gustul fără a adăuga ingrediente alimentare întregi cum ar fi fructele, legumele sau condimentele. Artificiile aromatizante sunt ieftine și nu vor schimba textura unui produs.
Agenţi decolorare
De foarte multe ori culoarea impactează puternic; cât de atrăgător percepem sau nu un aliment. Nimeni nu vrea, de exemplu, să mănânce biscuiţi gri – se adaugă o nuanţă aurie și brusc produsul este mult mai apetisant. Recent, multe corporaţii mari de produse alimentare au trecut la coloranţi naturali, cum ar fi pudra de sfeclă sau turmericul, asta după ce au apărut unele corelaţii între agenţii de colorare artificiali și probleme de comportament la copii.
Hidrogenarea uleiului Grăsimile naturale se râncezesc destul de repede, așadar pentru a le face mai stabile, se adaugă atomi de hidrogen de obicei uleiurilor vegetale, astfel încât acestea sunt mai puţin vulnerabile la oxidare. Producătorii de alimente folosesc uleiuri hidrogenate deoarece în acest mod produsele lor pot rămâne pe raft mai mult timp fără a-și schimba aroma sau textura. Din păcate, consumul de grăsimi hidrogenate, așa-numitele grăsimi trans, a fost asociat cu creșterea ratei de boală cardiacă.
Există câteva modalităţi prin care alimentele procesate te pot face să mănânci prea mult. Adesea, nici măcar nu suntem conștienţi de cât de mult ne afectează acești factori.
1. Marketingul poate fi foarte convingător
Alimentele procesate apar în ambalaje frumos colorate, cu personaje din desene animate sau sunt recomandate de celebrităţi și sunt însoţite de un slogan puternic, care declanșează tot felul de asociaţii pozitive.
2. Porţiile mari ne fac să credem că facem o afacere bună dacă achiziţionăm produsul
Suntem învăţaţi să economisim bani și să nu pierdem mâncarea. Suntem învăţaţi să cumpărăm mai mult pentru mai puţin. Dacă au posibilitatea de a alege, de exemplu, între un fresh mic de citrice și un pachet mare de popcorn cu arome, pentru același preţ, varianta a doua o să pară bună pentru foarte mulţi adolescenţi. Ceea ce nu se calculează în această ecuaţie este „taxa de sănătate“ pe care o plătiţi pentru consumul de alimente foarte procesate și cu conţinut foarte scăzut de nutrienţi. Dacă faceţi în mod constant astfel de alegeri, în cele din urmă veţi plăti preţul cu propria sănătate.
3. Aromele multiple sunt irezistibile
Aici găsim numeroase exemple: • Combinaţia satisfăcătoare de grăsime și sare, găsită în chipsuri și cartofi prăjiţi. • Amestecul perfect de grăsime și zahăr, găsit în produse de cofetărie, îngheţată, biscuiţi, ciocolată etc. • Combinaţia irezistibilă dintre cele trei – grăsimi, sare și zahăr – porumb caramelizat cu nuci confiate sau cartofi prăjiţi cu ketchup! Atunci când combinaţi aceste arome, devin ultra-delicioase și cu greu le puteţi rezista.
Soluţia nu e legată doar de mai multă voinţă. Soluţia este să vă educaţi și să vă examinaţi propria relaţie cu astfel de alimente, folosind strategii care să vă permită controlul. Conștientizarea înseamnă primul pas spre a deţine puterea. Dacă vrei să afli răspunsuri avizate în domeniul nutriţiei și dieteticii, fă-ţi o programare, chiar acum, pe www.stop-dieta.ro Bucură-te de viaţă și hrănește-te sănătos, fără diete chinuitoare, restrictive sau dezechilibrate. E mai ușor decât crezi!
Comentarii