Trenduri de primăvară/vară în nutriţie

Da, și aici avem trenduri. Mai rar, alimente sau metode noi. De cele mai multe ori, sunt mai vechi, dar reciclate, sau abia intrate în atenţia publicului larg. Adică, poţi auzi pe oricine că este deja expert în domeniu.

DIETELE LOW-CARB
Silicon Valley devine trend-setter și pentru diete. Succesul profesional se pare că îi face pe unii să se priceapă la orice. Iar pe ceilalţi, să le ia de bune. De această dată, pe bună dreptate. Dietele de tip „low-carb” au nenumărate beneficii, dovedite știinţific în ultimii ani, deja trecând spre „mainstream”. Pe scurt: schimbăm sursa principală de energie a corpului, din cea rapidă și care aduce uzură (carbohidraţii) spre cea lentă, care prelungește viaţa (grăsimile sănătoase).

POSTUL INTERMITENT
Cu ceva mai puţini adepţi cu rezultate pozitive, această metodă a pauzelor alimentare va fi și ea populară pentru o vreme. Până când unii își vor da seama că mâncatul unei cantităţi mari seara, după o zi de înfometare, este tocmai motivul pentru care au ajuns unde sunt acum. Sigur, la alţii va funcţiona și va aduce beneficii suplimentare, nu doar slăbire.

ALIMENTELE FUNCŢIONALE
Conceptul se referă la alimente obișnuite în care se adaugă diverși nutrienţi, în formă concentrată, pentru a obţine efecte benefice: mai multă energie, prevenirea unor boli, slăbire, frumuseţea pielii. Exemple comune pot fi „pâinea cu vitamine”, „batoane cu ceai verde” sau „ciocolata care slăbește”. În funcţie de cantităţile de substanţe active adăugate, pot fi eficiente, incluse, desigur, într-un plan mai complex de nutriţie.

APA CU VITAMINE, MINERALE ŞI ALTELE
Tot un fel de aliment funcţional și foarte popular peste Atlantic, „apele cu vitamine” se găsesc acum și la noi, în mai toate benzinăriile, nu doar în supermarketuri sau în magazinele specializate. Citim cu atenţie etichetele, se pot „strecura” în ele și diverse chimicale, pe lângă componentele benefice. Dacă altfel nu te hidratai sau nu luai vitamine, de ce nu?

BORCANELE CU SALATĂ ŞI CHIAR CU CIORBĂ
În anii trecuţi se consuma alcool sau limonadă din borcan, iată că a venit și vremea salatelor, a budincilor și chiar a ciorbelor. Sigur că borcanul de sticlă este mai sănătos decât containerele de plastic, dar va fi mai greu să ne deosebim de paznicii și muncitorii care au păstrat acest obicei strămoșesc. Trebuie să fie niște borcane chic și trendy, cele în care au fost murături sau dulceaţă nu se califică.

SLOW COOKING
În sfârșit înţeleg și unii români că „grătarul” nu mai e ce-a fost, cam de când s-a dovedit că e cancerigen. Așa că trecem pe metode mai lente pentru gătit, în aparate moderne, cum ar fi friteuza fără ulei sau „slow-cookerul”. Acesta din urmă imită ceaunele uriașe în care se făcea mâncarea pe la nunţi, pomeni și alte cumetrii, înainte să apară firmele de catering. Și ne amintim cu toţii cât de bune erau sarmalele făcute la foc mic, mocnit, o zi întreagă. Așa vor ieși oricui, de acum. Fără efort.

TURMERIC, NEXT LEVEL
Pudra de curcuma (turmeric) face deja furori printre pasionaţii de viaţă sănătoasă, alături de ghimbir și seminţele de chia. Quinoa e deja demodată. Iată că trecem la următorul nivel: găsim rădăcina de curcuma longa proaspătă, în supermarket. Pentru a maximiza efectul antiinflamator e bine să o gătim împreună cu o sursă de grăsime. Se combină, în general, cu alimente bogate în carbohidraţi: orez (curry), mămăligă, prăjituri, sucuri de fructe. Nu vindecă orice boală, dar e bună.

CAMP-URI ŞI RETREAT-URI
Pentru că e greu să îţi schimbi viaţa stând la terasă sau umblând prin baruri seară de seară, va trebui să faci acest pas important: să renunţi la tot ce îţi place să faci, pentru a te retrage câteva zile în munţi. Sau în Indonezia. Nu în Dubai. Ai ocazia să faci foamea cu sucuri de legume, să faci sport cât nu ai făcut de când te știi sau chiar să îl descoperi pe Siddhartha Gautama, în sanscrită. Și pozele cu posturi de yoga în costum de baie prind bine pe Instagram.

C0ŞURILE CU LEGUME ROMÂNEŞTI 

Revenind acasă, găsim deja mai multe opţiuni de grădinari decât în anii trecuţi. Totul natural, bio, eco și curat ca lacrima, livrat direct la tine acasă. Pe bază de abonament. Se mai găsesc și pui neinjectaţi, deosebit de galbeni și de fericiţi. Mâncăm local și de sezon. Tot așa, până la prima ieșire în oras.

SPIRULINA, CLORELA ŞI ALTELE ASEMENEA
Merg foarte bine în completarea unei diete vegane, dar și mai bine la cei care mănâncă prost. Ajută detoxifierea, alcalinizarea, echilibrul hormonal. Mai rămâne să poţi tolera gustul. Deși pe piaţă de ani de zile, acum încep să prindă putere, odată cu produsele comerciale care îţi livrează diverse combinaţii promovate de influenceriţe devenite experte în orice, după ce și-au dat demisia de la corporaţie, unde mâncau covrigei la gustare și pizza la prânz.

PROTEINELE VEGETALE
Până și cei mai hardcore frugivori își dau seama, la un moment dat, că nu mai merge. Atunci se aprinde beculeţul: proteină. E nevoie de mai multă proteină. Cum carnea înseamnă crimă, mergem spre diverse proteine vegetale, concentrate sau izolate din cele mai bizare surse: mazăre, cânepă și chiar germeni de orez. Ele merg. În shakeuri, în batoane de casă, în prăjituri vegane, clătite sau orice altceva.

COLAGEN, MAI ALES CU VITAMINA C SAU Q10
Când, la 30 de ani, pielea devine subţire ca foiţa de ceapă și ridată ca hârtia creponată, se trece la următorul nivel: ne dăm seama că nici proteinele vegetale nu sunt suficiente. Lipsește colagenul. Cum carnea e în continuare pe lista neagră, intervin suplimentele sub formă de pudră sau băuturile care conţin colagen. Recomand combinaţiile cu vitamina C, coenzima Q10, enzime. Ăsta chiar va fi un trend util.

VERZITURILE ROMÂNEŞTI
Leurda, untișorul, urzicile, ștevia sunt pe buzele tuturor. Plante sălbatice comestibile, cu beneficii mai mult presupuse pentru sănătate, dar de care e bine să profităm cât le găsim în piaţă. Înainte să vină la oraș, nu ar fi pus gura pe ele, dar acum le promovează vedeta preferată. La nevoie avem și „spanac baby”, în supermarket, gata spălat și curăţat, numai bun de mâncat, pe principiul „din pungă, direct în farfurie”.

MICROPLANTELE
Germenii și vlăstarii din diverse seminţe intră și ei în forţă în atenţia noastră, odată cu oferta care le face, în sfârșit, dreptate. Cu o concentraţie mai mare de nutrienţi decât frunzele mari, trebuie totuși incluși în reţete în cantităţi generoase, nu doar ca ornament pentru „plating”. Pentru cine nu știe în ce reţete să le includă, rămâne soluţia simplă: suc în storcătorul prin presare lentă. Și date pe gât sub formă de „shot”. Garantez pentru iarba de grâu. Rămâi blocat ca după unul de tequila, fără sare și lămâie.

ALCOOLUL
Da, bugetele de promovare a băuturilor alcoolice au atins, în sfârșit, masa critică: se va dovedi știinţific faptul că e bine să bei. Și că berea nu îngrașă. Sigur, amănunte cum ar fi cantitatea maximă permisă vor fi trecute sub tăcere. Cam 30 g pe zi. Sau riscul de cancer. Sau cel de a se declanșa alcoolismul. Dar știm cum e... după primul pahar, ești alt om și, oricum, după câteva, nimic nu mai contează.

INGREDIENTELE TRADIŢIONALE
Găsim din ce în ce mai des la restaurante ficat, măduvă și alte organe. Părţile din animal care merită cu adevărat să fie mâncate. Conţin cantităţi mari de vitamine, minerale, grăsimi sănătoase. Mai mari decât „legumele și fructele” atât de lăudate. Atenţie, să nu fie arse. Specificaţi asta atunci când comandaţi. Și puneţi o salată lângă ele.

Fotografii: Getty Images