Sunt antrenamentele intensive soluţia pentru o slăbire garantată?

Când vine vorba de sănătate și fitness, toată lumea este obsedată de mai mult. Mai mult timp alocat antrenamentelor de intensitate mare. Mai mult cardio. Mai multe restricţii de calorii. Dacă nu ești atent însă, mai mult poate duce la suprasolicitare, accidentări și/sau boală.

Ce este prea mult atunci când este vorba de exerciţiu fizic? 

Pentru a rezuma într-o singură propoziţie, înseamnă să faci efort maxim de fiecare dată. Sau să adăugi ore suplimentare de cardio în cursul zilei. 

Nu sunt rezultate pe cântar? Te simţi descurajat și începi să tai din calorii, cântărești totul și măsori totul. Simţi că pierzi controlul, ţi-e rău. Ghinion, la mine nu merge, o să-ţi spui, așa că măcar să mănânc ce-mi place... 

Şi n-ai rezolvat nimic. Rezultatul este ZERO. 

Ce s-a întâmplat? Doar ai făcut totul ca la carte. Ei bine, problema nu este exerciţiul sau intensitatea acestuia. Problema este că nu există o echilibrare între efortul fizic și recuperare. 

Ce îi împinge pe oameni să se antreneze mai mult decât ai nevoie?

1. Unii depind de exerciţiile intense pentru a se simţi bine ei cu ei înșiși. 

S-ar putea spune că o fac pentru sănătatea lor sau pentru a obţine corpul perfect. Exerciţiul fizic eliberează substanţe chimice care anihilează durerea și ne fac fericiţi temporar. 

Apropo, aceste substanţe chimice sunt eliberate și atunci când corpul tău crede că ai probleme mari, care îţi pun viaţa în pericol. Obiectivul lor evolutiv este acela de a ne ajuta să plutim într-o ceaţă, fără dureri, pe măsură ce, să spunem, un tigru îţi mănâncă braţul. Sunt deci produse chimice secretate de organism în timpul unui stres. 

Pentru unii oameni, aceste substanţe chimice devin un scop. Împingerea corpurilor lor la limită și munca fizică grea devin drogul lor. 

2. Exerciţiul intens oferă un sentiment de control asupra corpului și vieţii personale. 

Persoanele care se supra-antrenează se străduiesc să depună un efort crescut și fac tot posibilul să își atingă obiectivele. Ei cred că fac ceea ce este necesar. Dacă un exerciţiu este bun, atunci mai mult, din acel tip de exerciţiu, trebuie să fie mai bine, nu? NU. 

3. Majoritatea oamenilor nu știu că suprasolicitarea poate acţiona împotriva lor. 

Când faci sport intens, adaugi stres suplimentar unui organism care poate fi deja stresat de alte lucruri, cum ar fi relaţiile de familie, probleme la locul de muncă, călătorii (mai ales cele care includ schimbări semnificative ale fusului orar), nopţile nedormite etc. Sportul este cel mai bun remediu pentru reducerea tensiunilor acumulate peste zi (și cel mai bun antidepresiv...). Și totuși, din punctul de vedere al solicitării fizice, sportul reprezintă un stres pentru organism. Prin urmar e, trebuie să îţi ajuţi corpul să se recupereze după stresul zilnic. 

Persoanele suprasolicitate fizic sunt adesea șocate să afle că fac prea mult sport. Nimeni nu le-a spus vreodată că există un punct dincolo de care exerciţiile nu mai au efectul scontat, dacă nu ai grijă să echilibrezi cu o recuperare corectă. 

Sunt persoane care după efort intens au dureri la spate, de exemplu. Consideră că pot aplica principiul cui pe cui se scoate și merg în continuare la sală, fac exerciţii în poziţii greșite, trag de ei, cum se spune.

Cantitatea adecvată de exerciţii, la intensitatea potrivită și timpul potrivit, ne face mai sănătoși și mai puternici. 

Exerciţiul fizic prea mult, cu prea mare intensitate și prea des, poate crește nivelul de stres, poate determina accidentări, scade imunitatea și te face să te oprești, fără rezultatele scontate. 

Suprasolicitarea fizică nu este un eșec al puterii de voinţă a individului. Corpurile noastre au mecanisme complexe de reacţie, care fie ne împiedică să depășim niște limite legate de supravieţuire, fie, dimpotrivă, ne împing să trecem peste aceste bariere. 

Există două sisteme ce intervin în acest joc: 

1. Sistemul nervos central – dacă există suprasolicitare fizică, creierul încearcă să ne protejeze mușchii, reducând rata impulsurilor nervoase, astfel încât să nu poţi (sau să nu vrei) să te miști la fel de mult sau să nu poţi lucra așa de greu. 

2. Oboseala locală, rezultatul epuizării sistemului energetic, și/sau acumularea metabolică a subproduselor reacţiilor biochimice te vor face să te simţi obosit, fără energie, letargic. 

Așadar, fără a acorda prioritate recuperării, înseamnă că stresul tău nu o să dispară niciodată. 

Iată ce se poate întâmpla: 

- Variaţii ale valorilor glucozei (zahărului) din sânge, în cazul exerciţiilor fizice intense, urmate de oboseală, epuizare, stări de ameţeală. 

- Depresie, anxietate. 

- Probleme de somn sau trezirea dimineaţa prea devreme. 

- Pofte alimentare, poate chiar probleme de control al apetitului și saţietăţii. 

- Metabolizare mai scăzută din cauza scăderii produc- ţiei de hormoni tiroidieni. 

- Discontinuitate în formarea hormonilor sexuali (ceea ce înseamnă mai puţin testosteron, iar la femei, menstră neregulată sau chiar lipsă). 

Nu poţi TU, conștient, decide dacă ai nevoie de recuperare sau nu. 

Corpul tău va decide pentru tine. Tu trebuie să înveţi să îl asculţi și să prevezi o recuperare în planul tău de slăbire. Altfel, corpul o va face forţat în cele din urmă. 

Cu cât exerciţiul este mai excesiv, cu atât vei plăti mai mult prin epuizare, accidentare sau boală. Cu cât este mai severă plata, cu atât vei avea nevoie de mai mult timp de a sta departe de exerciţiile fizice.

Uneori, mai puţin înseamnă mai mult. 

Sportul ar trebui să ne facă să ne simțim eliberați de stres, să funcționăm și să trăim mai bine... nu să ne incapaciteze.

Pentru sfaturi suplimentare de nutriţie sportivă și nutriţie de slăbit, apelează la un specialist. Fă-ţi o programare, chiar acum, pe www.stop-dieta.ro dacă dorești să afli răspunsuri avizate în domeniul nutriţiei și dieteticii. Bucură-te de viaţă și hrănește-te sănătos, fără diete chinuitoare, restrictive sau dezechilibrate.

E mai ușor decât crezi!

De Camelia Ştefănescu