Grelina, bat-o vina

O știţi pe grelina? Grelina, nu Gherghina. Din familie cu leptina. Nu doar că rimează, dar se și completează perfect una pe cealaltă. Și grelina, și leptina sunt doi hormoni secretaţi conștiincios, în fiecare zi, la fiecare masă, de corpul nostru. Poate nu știaţi, dar am venit în această lume extrem de bine dotaţi, cu o super-armată de substanţe care ne reglează apetitul și saţietatea, respectiv greutatea. Da, o super-armată. Formată din insulină, glucagon, colecistokinină, polipeptid Y, leptină, adiponectina, grelină, rezistină, ce să mai, ameţești doar când le citești. În ultimii 20 de ani, au ieșit la iveală noi hormoni sau noi valenţe ale unor substanţe secretate de tractul digestiv și nu numai, care au o contribuţie considerabilă la păstrarea echilibrului apetit-saţietate. Spuneam mai devreme că ne reglează alternanţa foame-saţietate, pentru că, fiziologic, noi ar trebui să ne alimentăm în concordanţă cu senzaţiile ce apar în plan fizic, fără intervenţia propriei voinţe. Cu alte cuvinte, mi-e foame, mănânc; m-am săturat, mă opresc.

Regula 1: Mănâncă micul dejun ca să nu mănânci „prostii“ tot restul zilei.

Haideţi să vă deslușesc misterul și să vă dau și soluţia pentru a rezista un pic până ne vedem la cabinet și punem lucrurile cap la cap. Vinovată pentru aceste „scăpări alimentare“ e tocmai grelina, hormonul foamei, a cărei acţiune e legată de pofte, de supraalimentare și, evident, de creșterea în greutate. Grelina, hormon orexigenic, adică stimulator al apetitului, este secretată de glandele gastrice, dar și de alte celule ale tractului digestiv, fiind descoperită în anul 1999, de către colectivul lui Masayasu Kojima, cercetător endocrinolog în cadrul Departamentului de Genetică Moleculară al Universităţii Kurume din Japonia.

La om, concentraţia grelinei e maximă dimineaţa, când stomacul este gol, și minimă seara. Este de asemenea secretată după mese, dacă semnalele nutriţionale arată o masă incompletă. Cei care nu mănâncă dimineaţa au șanse mari să mănânce „prostii“ pe parcursul zilei. Când spun „prostii“, mă refer fie la alimente de slabă calitate din punct de vedere nutriţional, fie la cedarea la diverse „ispite“ alimentare, într-o cantitate mare, doar pentru că mi-am impus să renunţ sau să micșorez foarte mult accesul la o anumită grupă de alimente.

V-aţi pus vreodată întrebarea de ce salivăm la reclame cu farfurii pline de preparate apetisante sau de ce copiii sunt înnebuniţi după diverse ciocolăţele, hamburgeri cu sosuri care se preling îmbietor pe o chiflă? Sper că nu v-am făcut poftă. Grelina, bat-o vina, este o tânără descoperită de doar 18 ani, care însă își poate face de cap cu mintea noastră, la modul cel mai serios. Marketingul, intuitiv în urmă cu mai mulţi zeci de ani, dar pe deplin conștient acum de mecanismele neuro-fiziologice care ne dictează anumite reacţii, valorifică și marchează profituri uriașe de pe urma stimulării poftelor alimentare. 

Studii pe voluntari cărora li se dădeau imagini cu diverse mâncăruri, dulciuri cu ciocolată, frișcă, pizza cu toppinguri apetisante, au arătat creșteri semnificative ale nivelului de grelină, implicit ale senzaţiei de foame paradoxală (diferită de foamea fizică, fiziologică, atunci când organismul are nevoie de energie și nutrienţi pentru a funcţiona optim). Comandamentul central al comportamentului nostru alimentar se află în creier, într-o zonă numită hipotalamus. Acesta are dimensiunea aproximativă a unei alune și găzduiește centrii responsabili de supravieţuirea noastră ca individ și ca specie. Grelina, eliberată în sânge, ajunge la acești centri nervoși superiori, iar noi ne comportăm ca atare, pentru că, odată declanșată senzaţia de foame, trebuie să ţi-o potolești.

Grelina, hormon stimulator al apetitului, este secretată de glandele gastrice.

Acum intervine știinţa nutriţiei și conștientizarea a ceea ce putem face pentru a trece peste episodul respectiv, suprimând sinteza grelinei.

1. Mănâncă micul dejun, oricât de mic, pentru a nu avea mai târziu dorinţa de a mânca alimente bogat calorigene. 

2. Încearcă să ai la fiecare masă carbohidraţi buni (de ex., cereale sau paste integrale), proteine (dacă este carne, fără grăsime vizibilă).
3. Evită, pe cât posibil, să răsfoiești reviste cu imagini apetisante cu preparate culinare, mai ales dacă te străduiești să slăbești.
4. Rupe perioadele lungi de stres cu practicarea unui sport favorit sau fă măcar o plimbare în parc.
5. Dormi suficient. Privarea de somn pare să conducă la o creștere a sintezei grelinei, cu creșterea poftei de mâncare.
6. Nu te înfometa sărind peste mese. Expunerea la supraalimentaţie, la mâncat de alimente non-calitative sau la ambele este extrem de mare. 

7. Dacă ești la cură de slăbire, nivelul de grelină este ridicat nu doar înainte de mese, ci aproape permanent, aceasta traducându-se prin stare de înfometare.
8. Nu uita că hrana comandă nivelului de grelină să scadă și, împreună cu el, o să scadă și apetitul tău. Soluţii există. Trebuie doar să vrei. Filosofia mea despre nutriţie este să te poţi bucura de viaţă și să slăbești, păstrând o greutate sănătoasă. Fără diete chinuitoare, restrictive sau dezechilibrate. Schimbarea ce va urma te va transforma în cea mai bună variantă a ta pentru tot restul vieţii. E mai ușor decât crezi!

Text de Camelia Ștefănescu