Let's do it, Romania!
Anamaria Hâncu este Label & Promotion Manager Global Records, una dintre principalele case de discuri din RomÂnia, care reprezintă artiști de top precum INNA, Antonia, Carla's Dreams, The Motans, Delia, Mark Stam, Vanotek. Anamaria este co-iniţiator și board member „Let's Do It, Romania!”, cea mai mare mișcare socială din ţară, un proiect de voluntariat care a strâns, în cei 7 ani, peste 1,4 milioane de voluntari care au făcut curăţenie în România. Cu o experienţă de aproape 10 ani în comunicare, Anamaria coordonează partea de PR și project management de la Global Records.
Cum a început proiectul „Let’s Do It, Romania!”?
„Let’s Do It, Romania!” a apărut dup ă ce deveni s e viral pe YouTube un video al unor estonieni care reușiseră să aducă la curăţenie 50.000 de voluntari într-o singură zi, care să strângă deșeurile din Estonia.
Pentru că aveam în România (și încă avem) o problemă reală cu deșeurile aruncate iresponsabil în natură, Liana Buzea (iniţiatoarea proiectului) mi-a spus că ar vrea să facă această acţiune și la noi în ţară și m-a întrebat dacă vreau să mă alătur. Iniţial reticentă și neîncrezătoare, m-am implicat și, împreună cu o echipă de oameni în București, dar și în fiecare judeţ, alături de autorităţi centrale și locale, mass-media, ONG-uri, persoane publice, companii, operatori de salubritate, am reușit să organizăm cea mai amplă mișcare socială din România. Pe 25 septembrie 2010, peste 200.000 de voluntari au făcut România o ţară mai curată și ne-am demonstrat cu toţii că vrem schimbare, vrem evoluţie, vrem să fim mai civilizaţi și mai responsabili.
De atunci, au urmat și alte acţiuni de curăţenie la care au participat în total 1,8 milioane de voluntari, dar și alte proiecte dezvoltate sub brandul „Let’s Do It, Romania!”: atelier circular, minerit urban, acţiuni dedicate angajaţilor din companii, traininguri în școli și companii. Și nu ne oprim aici.
Care sunt obstacolele de care vă loviţi cel mai des?
Nu sunt puţine și, de multe ori, apar altele și altele. De la probleme ce ţin de precipitaţii, inundaţii, chiar și pesta porcină (cum am avut la acţiunea din 2018) la lipsa unor voluntari care să se implice în echipele de organizare din fiecare judeţ, materiale cu care să îi echipăm pe voluntari în ziua de curăţenie, pe care le primeam pe ultima sută de metri, când ne pierdeam speranţa, criza economică, așa cum a fost în 2010, context politic fluctuant (care ducea adesea la anularea unor parteneriate cu ministerele).
Care este cea mai mare realizare de până acum?
Este important că am arătat că se poate și că nu suntem singuri. Că românii își doresc să treacă de la blazare și nepăsare la a demonstra că se poate. Că peste 1,8 milioane de voluntari au răspuns chemării noastre. Că este prima dată când o acţiune de voluntariat îi unește pe locuitorii României din toate sferele: autorităţi, mass-media, companii, societate civilă, persoane publice și salubriști. Este foar te motivant că jumătate dintre voluntarii noștri sunt elevi, ei dobândesc de mici un comportament care ne dă speranţă că România poate arăta altfel.
Ce fel de oameni se implică în proiectele voastre? Aţi reușit să aduceţi și vedete?
Se implică oameni de toate felurile: elevi, studenţi, profesori, persoane publice, miniștri, reprezentanţi din companii care participă cu materiale sau susţinere financiară, dar și voluntari, expaţi. Nu cred că există categorie de oameni din România pe care să nu vizeze această campanie. Și ne dorim să ni se alăture tot mai mulţi în încercarea noastră de a face bine, de a trăi într-o Românie cu mai puţine deșeuri, mai puţin poluată și degradată.
Vedetele și influencerii au fost cu noi de la început. I-aș enumera aici pe o parte dintre cei care ne-au susţinut de la început, dar și pe alţii care ni s-au alăturat pe parcurs: Smiley, Adrian Despot, Cornel Ilie, Zoli Toth, INNA, Delia, Carla’s Dreams, Holograf, Andreea Raicu, Ana Ularu, Loredana Groza, Zdob și Zdub, Paula Herlo, Alex Dima.
Ce înseamnă să faci educaţie ecologică?
Primul pas este să conștientizăm că fiecare acţiune mică transformată în stil de viaţă poate face diferenţa: a reduce plasticul (fără pungi de plastic, paie, pahare și capace de cafea), consum de apă responsabil, a folosi hârtie reciclată, a nu folosi mașina zilnic, mai ales pentru cele mai scurte drumuri, ci a căuta modalităţi alternative precum bicicleta, mijloace de transpor t în comun, să nu arunci deșeuri pe stradă, în natură, să colectezi selectiv, să participi la acţiuni de plantare. Sunt câteva gesturi mici, dar care odată devenite normalitate ar schimba mindset-ul și ar stopa degradarea mediului înconjurător.
Ce planuri aveţi pentru anul ăsta?
O nouă acţiune de curăţenie naţională, dar și alte proiecte menite să educe în spirit eco și responsabil.
De ce ar trebui să avem aplicaţia World Cleanup în telefon?
Este o aplicaţie utilă cu ajutorul căreia poţi sesiza locuri din natură unde sunt multe deșeuri. Noi transmitem mai departe autorităţilor locale că au această situaţie și au obligaţia ca în 30 de zile să vină cu un răspuns și cu o soluţie.
Care este cea mai curată ţară în care ai fost?
În Estonia era curat, este o ţară mică, oamenii sunt destul de responsabili, iar acţiunile lor de curăţenie naţională se fac și în orașe (noi, în România, facem doar în afara orașelor). Mi s-a părut curat și în Spania (deși aici nu am fost deocamdată decât în Madrid și Barcelona).
Care este cel mai mare vis al vostru?
Urmează să lansăm cartea despre „Let’s Do It, Romania!”, un vis de-al nostru la care am lucrat în ultimul an și jumătate. Practic, povestim cum am ajuns de la o idee la propriul ONG, de la o primă acţiune de curăţenie la aproape 10 ani de muncă, de proiecte frumoase, cu oameni buni, despre voluntariat și despre a face bine. Important pentru noi este ca oamenii care se simt inspiraţi de povestea noastră, dar și a altor oameni care au trecut de la vorbe la fapte (cum ar fi Magicamp, Dăruiește Viaţă, Casa Share etc.), să facă și ei la fel, să nu se dea bătuţi la primul obstacol și să încerce să schimbe un lucru cât de mic în comunitatea lor care îi deranjează și de care nu se ocupă nimeni.
De Cristian Niculae
Comentarii