Tendinţele culinare din 2018

Află ce ar trebui să ai în farfurie în anul care vine ca să fii un gurmand cu lecţiile făcute despre trendurile sezonului.

1. Mâncarea pe care ai arunca-o devine gourmet

Ragu din ceea ce ai prin frigider? Bucate delicioase în care să folosești pâinea care s-a întărit atât de tare încât poţi sparge nuci cu ea? Par niște socoteli de gospodină chitroasă. De fapt, sunt preparate pe care le face cel mai bun Chef din lume. Cel care susţine că nimic din ceea ce ai de mâncare nu trebuie să arunci. Pentru că poţi, evident, cu un strop de creativitate, să faci din rămășiţe niște feluri de mâncare de să te lingi pe degete.

L-am numit cel mai bun Chef din lume pe Massimo Bottura (anul trecut, restaurantul său, Osteria Francescana din Modena, a fost desemnat cel mai bun din lume, în 2017 a fost pe locul 2 în râvnitul Top 50 Cele mai bune restaurante din lume).

L-am și cunoscut în anul de graţie 2016, la Milano, când am savurat îndelung ceea ce gătise pentru o gală specială - de la „Linte aproape mai bună decât Beluga” și „Frumosul, psihedelicul viţel pictat prin învârtire și făcut la grătar fără flacără” până la „Tortellini din Modena, în sos de parmezan Reggiano”, culminând cu postmodernul desert „Hopa, am scăpat tarta de lămâie!”.

Ceea ce a făcut Bottura în 2015, când a lansat proiectul nonprofit Food for Soul, devine un trend în 2018, întrucât proiectul Hrană pentru suflet ajunge în America. Ideea e extrem de simplă: iei alimentele pe care urma să le arunci și, cu imaginaţie și tehnică, le transformi în produse destinate celor sărmani. Care le vor savura nu din sufertașe de plastic, ca la caritate, ci în locuri care să redea demnitatea, adică în restaurante. Ei bine, peste Ocean, orașele în care această tendinţă va deveni realitate sunt New York, Miami, New Orleans și Detroit, cu proiecte care vor demara în 2018 și 2019.

Puteţi afla mai mult despre iniţiativa autorului unei cărţi memorabile („Să n-ai niciodată încredere într-un bucătar italian slăbănog!”) din noul său hit editorial, lansat la sfârșitul acestui an. În „Bread is Gold” (Pâinea e Aur), Bottura și prietenii săi, toţi Chefi străluciţi, propun 150 de reţete savuroase făcute din mâncare risipită (atenţie, nu expirată!), printre care și cea care dă titlul cărţii - un deliciu din firimituri de pâine, lapte cald și zahăr, pe care Massimo l-a învăţat de la bunica lui. Ocazie cu care se demonstrează, o dată în plus, că și cei mai buni Chefi din lume au avut bunici care găteau mai bine decât o fac ei acum!

În treacăt fie zis, Bottura mai lansează un trend provocator în 2018: un nou restaurant, în colaborare cu brandul Gucci! Se va deschide în ianuarie la Florenţa, mai precis, la Muzeul Gucci din Palazzo della Mercanzia, care va fi redenumit Gucci Garden (Grădina Gucci). Deocamdată muzeul e în renovare, va fi deschis în ianuarie, în același timp cu noul restaurant, cu ocazia evenimentului de modă masculină Pitti Uomo. Nu cred că o să ajung acolo prea devreme și nici dacă-mi voi permite să merg pe cont propriu, dar știu că stilista Adina Buzatu e nelipsită de la Pitti, să nu uit să o întreb când se va întoarce!

2. Nu daţi banii pe prostii, luaţi gândăcei la copii!

E posibil să fi aflat de la știri, dacă nu, vă spun eu: brutăria finlandeză Fazer a lăsat planeta cu gura căscată, nu neapărat de poftă, lansând prima pâine din lume bazată pe, scuzaţi-mă, trebuie să înghit în sec, insecte uscate. Pâinea cu pricina e făcută din făină din greieri uscaţi, precum și din făină de grâu și seminţe. N-am gustat-o, dar nordicii ne asigură că ar conţine mai multe proteine decât o banală pâine făcută din făină de grâu. Intră cam 70 de greieri la o pâine și nu e prea ieftină, cam patru euro bucata, în timp ce o clasică pâine din făină de grâu e, în Occident, cam doi sau trei euro. 

Bizara opţiune se bazează pe faptul că e din ce în ce mai pregnantă intenţia de a trata animalele mai „uman”, dar ţine și cont de interesul sporit al Europei bogate de a se îndrepta spre surse alternative de hrană, cum ar fi, bunăoară, insectele. Aici e și clenciul tendinţei alimentare: după Marea Britanie, Olanda, Belgia, Austria și Danemarca, a șasea ţară care a aprobat, la sfârșitul lunii noiembrie, includerea insectelor în surse de hrană e Finlanda. În 2018, vor urma și altele, neîndoielnic! Că, oricum, chapulines (lăcuste comestibile) mânca deja o jumătate de planetă.

3. Turismul culinar

Până în 2017, oamenii își alegeau vacanţele, călătoriile sau pur și simplu citybreak-urile ţinând cont de condiţiile meteo, de locurile de vizitat din aria aleasă, de potenţialul romantic, de buget, mă rog, sunt o sumedenie de posibilităţi, nu le mai înșiruim. Mai nou, e trendy să faci... turism culinar. 

Iar desemnarea, recentă, a orașului San Sebastián va face în mod cert pe mulţi să ia în considerare frumosul târg basc (unde se găsesc trei restaurante de trei stele Michelin) pentru o vizită de plăcere. Astfel, San Sebastián a devansat Tokyo, metropola cu cele mai multe restaurante cu stele Michelin din lume, următoarele clasate fiind, în ordine, New York, Barcelona, Singapore, Paris, Madrid, Lima, Londra și Munchen. Vă mai spun doar că aceste repere culinare au fost stabilite de serviciul britanic de catering Caterwings, cu sprijinul a mai bine de 20.000 de jurnaliști culinari sau food critics. Printre criterii s-au numărat și opţiunile pentru vegani și vegetarieni.

Alte trenduri care vor înflori la anul

Gastronomia experimentală. Această tendinţă explorează relaţia dintre mâncare și contextul în care e servită. E un proiect unic de dining și de design, în cadrul căruia bucătari și artiști își unesc forţele pentru a oferi o experienţă culinară cu totul specială. Să folosești tacâmuri precum deja cunoscutele „Moment” (linguri asemănătoare ca formă cu un bumerang scobit) va deveni ceva obișnuit.

Fructul Persimmon (curmalul japonez) în salate. Are două varietăţi, una care-ţi lasă gura pungă (Hachiya) și una care nu e astringentă (Fuyu). Te va bucura atât cromatic, cât și la nivel de gust în lungile luni friguroase. 

Cea mai bună brânză din lume, conform World Cheese Awards, nu e nici franţuzească, nici olandeză, ci e un soi englezesc! Îi zice Cornish Kern și e o brânză tare, din lapte de vacă, derivată din Gouda, doar că a fost maturată vreme de 16 luni. N-o stricaţi cu roșii, n-o puneţi nici în sendviș, că e păcat. Un triunghi sănătos de brânză, un cuţit, un fund de lemn - cel bun, de musafiri - și niște struguri (mai acătări) ajung pentru o cină în tendinţe.

Text: Horia Ghibuţiu
Foto: Getty Images