Fata de pe retină
Să tot fi fost vreo 8, 9 ani de când nu-l mai văzusem… Cam pe acolo. Și cum nu concepeam să treacă 10, i-am dat DM pe Insta. Veneam după o săptămână haosată, plină de decizii grele, cu semnături și mai grele, deci nivelul de pregătire era, practic, inexistent. Când am ajuns în lobby, i-am reperat instantaneu părul negru și vâlvoi la bar. Își analiza distras paharul de gin, așa că am profitat și m-am oprit la baie, unde mi-am reaplicat cu conștiinciozitate gloss-ul incolor.
Mi-am anunţat prezenţa printr-o bătaie ușoară pe spate, iar de acolo nici n-au mai contat câţi ani trecuseră, de fapt.
– Văd că ţi-ai păstrat trăsăturile din adolescenţă...
– Mulţumesc! Ce pot să spun, reciproca nu e valabilă!
– Așa e. Unii bărbaţi sunt ca vinul…
– Unele femei, vrei să zici.
– Nu știu despre femei...
– Da, îmi aduc aminte. Speram să fi învăţat ceva de atunci.
– De învăţat, am învăţat. Pe alocuri, am și uitat. Dar ceva pe retină a rămas. Tu.
E greșit să trăiești cu amintirile. E ok să le înmagazinezi acolo undeva și să revii, din când în când, doar ca să înţelegi niște lucruri. Uneori ţi-e chiar dor să-ţi fie dor, cum spune cântecul, dar nu trăiești cu ele. Altfel, riști să uiţi cine ţi-e alături acum, riști să lași deoparte lumea ta și să trăiești într-o lume care nu mai există. Dar e greșit și să uiţi. Băi, nu ai cum să uiţi ce ţi-a rămas pe retină! Vezi cazul aici, de faţă… Așa am ajuns să înţeleg că femeile trăiesc cu amintirile, iar bărbaţii, cu ceea ce au uitat. Trecutul unui om e format din suma tuturor emoţiilor trăite sincer. Unele sunt mai puternice, altele pur și simplu sunt. Nu e în natura femeii să uite, uite-așa! Femeia nu poate să pună deoparte ce a simţit, pe cine a iubit, fără să se ia în calcul. Ea reprezintă suma tuturor bărbaţilor pe care i-a întâlnit și care au lăsat, în urma lor, o altă persoană. Femeia vede într-o amintire o reflecţie a ei; ca atunci când dai peste o poză foarte veche, cu tine. Te bufnește râsul, dar e o emoţie grea acolo, care îţi trimite săgeţi până în stomac. Bărbaţii trăiesc cu ceea ce au uitat. Pentru ei, nu amintirile frumoase sunt importante, ci cele pe care au vrut să le arunce cât mai departe de inimă, cât mai repede. Apoi au revenit și au înţeles cât de mult a însemnat acel sărut, furat într-o noapte târzie de martie, acum mulţi ani. Bineînţeles că au vrut înapoi. Dar numai atunci, în acel moment de refuz, ei își dau seama ce contează cu adevărat: fata de pe retină.
Bărbaţii uită intenţionat. Femeile trăiesc cu amintirile.
After all this time, Miss Q? Nah, just writing material ;)
De Raluca Bălănică
Comentarii