Cum decorezi un spaţiu cu elemente tradiţionale românești

Sobele de teracotă, ţesăturile și covoarele cu motive tradiţionale românești, materialele naturale, pereţii văruiţi cu alb, mobila de lemn, chiar și pictat, lăzile de zestre, ceramica specifică diverselor zone din ţară sunt doar câteva dintre elementele pe care poţi să le folosești pentru un decor inspirat de tradiţia românească populară, din zonele rurale.

Ce poţi face cu o ladă de zestre tradiţională? Mulţi o integrează în interioare moderne pe post de măsuţă de cafea, însă ea poate deveni și un pantofar drăguţ la intrarea în locuinţă sau un spaţiu de depozitare situat aproape de pat, în faţa lui sau în lateral, ca o noptieră.

Vasele de ceramică sunt ideale ca vaze de flori sau fructiere, iar acum, că e toamnă, p o ţ i s ă f o l o s e ș t i platourile întinse pentru a le umple cu frunze uscate, castane, conuri de brad, nuci sau mici dovlecei (o să vină și Halloweenul și vor părea potriviţi și din acest punct de vedere, chiar dacă e o sărbătoare preluată de la americani și nu are absolut nicio legătură cu tradiţia și cultura românească). Poţi să așezi, la uscat, pe cele întinse fructe de măceș sau păducel, ideale pentru infuzii care tratează diverse afecţiuni.

Tot la capitolul plante, șiragurile cu ardei iuţi puși la uscat sau știuleţii de porumb, gutuile pe pervaz sau în locuri înalte și merele în fructiere au în mod cert iz de tradiţional românesc. Poţi lua chiar și ghivece cu diverse tipuri de ardei iuţi, găsești în pieţe sau florărăii direct plantaţi, cu o varietate mare de forme și culori. Arată foarte bine și o să ţi se pară drăguţ să mănânci ardei proaspăt, din ghiveciul tău. Nu în ultimul rând, sticlele cu rachiu sau vin în forme interesante (carul cu boi, ciorchini de struguri, fete îmbrăcate tradiţional), cu sau fără fructe în interior, arată foarte bine etalate ca obiecte decorative.

Mobilierul perfect e cel din lemn natural, care poate fi eventual vopsit în albastru, dacă vrei să amintească de Săpânţa, roșu puternic, verde sau galben. Ușile albe, de exemplu, pot primi mici eșantioane decorative pictate, pe care le poţi face chiar tu. Nu căuta neapărat aspect antichizat, decât dacă ai întradevăr parte de niște obiecte de colecţie. Altfel, ţăranul român gospodar avea grijă ca în fiecare an să mai dea un strat de var alb în casă și să vopsească proaspăt porţile, ușile sau mobilierul care necesita o împrospătare. Avea loc astfel primenirea casei, mai ales înainte de sărbătorile mari. Motivele tradiţionale românești sunt foarte colorate, cu o aglomerare de modele, așa că e ideal să le temperezi cromatic folosind alături de ele perdele, cearceafuri sau feţe de masă albe în totalitate, din materiale rezistente, naturale, cum sunt inul și bumbacul.

Lenjeria de pat ideală este cea albă, din bumbac cu broderie manuală la margini. Sunt destul de costisitoare și ai ceva de căutat până le identifici, nu sunt chiar în toate mgazinele de suveniruri, însă merită să ai așa ceva în casă. Sunt foarte rezistente, plăcute la atingere și confortabile. Dau în plus un aspect de curat, de îngrijit. 

Pentru pereţi, cu sau fără ţesături, poţi să folosești icoane pe sticlă sau pictate pe lemn – la Muzeul Ţăranului Român vin adesea meșteri iconari care își vând produsele și printre ele găsești și crucifixuri din lemn de tei sau icoane pictate pe scoarţă de copac. Pentru că lumea s-a modernizat chiar și în spaţiile rurale, unii dintre ei au și pagini de Facebook și site-uri, unde le poţi comanda marfa online.

Găsești oricum multe astfel de site-uri, cu obiecte de ceramică în mod special. Dacă nu reușești să faci un tur al Moldovei sau să faci o oprire din vacanţă în Horezu, găsești și online celebrele vase cu cocoși, pești, ghivece de flori sau diverse alte motive cu mesaje mistice.

Tablourile cu peisaje rurale sunt de asemenea potrivite pentru un decor inspirat din tradiţia românească. Pot fi picturi, schiţe în cărbune, cusături sau, de ce nu, chiar fotografii înrămate. Mulţi pictori români au pictat zonele rurale, așa că, dacă nu vrei reproduceri pe pânză, poţi alege să înrămezi unele dintre ele în rame foto. Le găsești mai ales sub formă de vederi, la diverse muzee. Găsești și miniaturi de lemn, ceramică sau piatră după sculpturi ale lui Brâncuși. Nu în ultimul rând, mai ales dacă ţi-ai petrecut vacanţele la ţară, poţi pune pe pereţi sau rafturi portrete ale bunicilor, care te vor duce cu siguranţă cu gândul la acele vremuri și la acele zone.

Dacă nu îţi plac obiectele foarte colorate, caută ceramică de Korund, cu alb și albastru sau alb și roșu, foarte ușor de integrat și în decorurile moderne. E simplă și elegantă și poate fi folosită în multe scopuri. Poţi, de exemplu, să folosești vasele adânci pe post de ghivece, cănile ca suporturi pentru pixuri și creioane sau pentru periuţe de dinţi, la baie, alături de farfurioare mici care pot fi transformate în savoniere, ulcioarele sau cănile mari ca vaze pentru flori, ideal de câmp, desigur, sau de grădină, proaspete sau uscate.

Coșurile de rafie, ceaunele, tabureţii de lemn sculptaţi manual, poliţele de perete din lemn fac parte din același decor rustic și pot fi ușor integrate. Există chiar și scaune de bar din lemn. Sobele de teracotă, dacă locuiești la cur te, evident, sunt ușor de întreţinut și dau în mod evident vibe-ul rustic despre care vorbim. În multe zone de la ţară ele conţin și mașina de gătit, pe bază de lemne, care poate fi păstrată în decor dacă locuiești la curte.

Orice mâncare are un gust mai bun când e gătită la foc de lemne, în vase de ceramică sau ceaune generoase. De cele mai multe ori aceste sobe/ mașini de gătit 2 în 1, din teracotă sau lut văruit, făceau parte din încăperea principală, unde se punea și masa, unde se primeau musafirii și unde se și dormea. În camerele secundare, neîncălzite, era de obicei expusă zestrea sau agoniseala gospodarilor.

Prin urmare, bucătăriile deschise care se poartă acum de fapt din lipsa de spaţiu mai mult decât din considerente decorative existau de „pe vremuri”. Tot în acest tip de bucătării poţi etala cănile cu motive tradiţionale, pe poliţe, în cuiere speciale sau în vitrine. Mai mult, când stai la masă poţi să înlocuiești suporţii clasici pentru veselă cu felii de lemn natural, cu coaja intactă.

La Muzeul Satului găsești inspiraţie din diferite zone ale ţării, precum și produse de vânzare. La fel și la Muzeul Ţăranului Român, unde periodic, în zile de sărbătoare, au loc târguri cu meșteșugari care etalează minunăţii efectuate manual în zone rurale. Mobila pictată sau micile obiecte decorative din lemn pictat din zona Transilvaniei sunt foarte apreciate și pot fi cu ușurinţă integrate și în spaţii moderne, dând un aer boem. Dacă o bancă pictată sau o ladă de zestre ţi se par prea mult, poţi oricând să le iei la o scară mai mică, pe post de cutie-suport pentru șerveţele sau casete de bijuterii. Le găsești și online, la mobilapictata.ro.

.

Pe post de prispă, poţi să folosești și balconul apartamentului, având acolo un mic covor rustic, o banchetă sau, de ce nu, un balansoar și multe ghivece de mușcate, plante foarte rezistente, asociate adesea cu zona rurală

Pentru obiecte decorative de inspiraţie rurală, poţi merge și Librăriile Cărturești sau în magazinele din zona Hanul cu Tei din Centrul Vechi sau cele de suveniruri din aceeași zonă. Nu în ultimul rând, dacă vrei o abordare modernă și creativă a decorurilor inspirate de zonele rustice, poţi apela la designeri români foarte talentaţi, care pot face de la design de produs până la decorul întregului spaţiu.

Este celebră, de exemplu, canap eaua Bucovina, cu design modern și motive tradiţionale românești, sau poţi încerca scaunele create de Mihai Grama, disponibile spre vânzare prin reţeaua Mobila Dalin. Vei găsi mai ales online și la târguri de profil mobilier cu accente moderne, inspirat însă de zonele rurale sau de tradiţia românească, ușor de integrat în decorul personal.

Orice ai alege, e bine să ai grijă să existe un echilibru, să nu aglomerezi prea mult zonele decorate și să alegi obiecte care îţi spun ceva, cu care rezonezi – fie că vorbim despre amintiri din vacanţele la bunici, fie că pur și simplu îţi plac în mod deosebit.

De Ana-Maria Năcioiu

Foto: Getty Images