Bună. Eu sunt Alma.

Am făcut cunoștință în Șapte Seri în urmă cu câteva numere. Eu sunt Alma și, în "We Are Energy“, vreau să îți povestesc despre pasiunea mea pentru simplitatea simțurilor. 

Primăvara, mirosul este simțul de bază care ne poate ajuta să ne redescoperim, să trecem de bariera emoțională prin accentuarea emoțiilor, a sentimentelor, a amintirilor. Toate senzațiile care ne construiesc, ne cresc, ne înfloresc. Precum acest sezon. Precum soarele care iese dintre nori pentru a ne oferi energie. Acea lumină, acea căldură a soarelui care ne face să zâmbim. Mirosul proaspăt al florilor, al cafelei savurate la o terasă dimineața, al copacilor proaspăt reveniți la viață, al legumelor verzi. Mi-am dat seama în urmă cu ceva timp că ne-am deconectat de simțuri. Poate pentru că nu mai suntem obișnuiți să facem ceea ce simțim. 

Suntem mai mult ghidați de instinctul de a trăi în rutine care ne-au domolit umanitatea din interior. Nu reacționăm neapărat cu inima și nu reacționăm neapărat cu mintea. Sunt de părere că simțurile ne oferă un echilibru, pentru că ne ajută să descoperim. Să descoperim ce se află dincolo de formele fizice. Să descoperim ce se află dincolo de rutine. Dincolo de procesul lung trezire-făcut-participat pasiv-participat activ-butonat-scroll-like-share-smscondus-introdus cartela metrou-ajuns acasa-duș-somn-repeat-repeat-repeat. Mirosul ne ajută să privim dincolo de ceea ce putem vedea, auzi, simți, gusta. Mirosul ne ajută să închidem ochii și să ne lăsăm purtați de miresme. Mă văd într-un film de-al lui Wes Anderson: mă plimb într-un cartier în care casele și motelurile poartă culori pastel, în care sunt câțiva palmieri și flori de culori pudrate, în care simt mirosul unor tacos și mirosul de bere mexicană, vândute la o tarabă dintr-un colț; ajung pe plajă și sunt prosoape de culoare verde șters, nuanțe de roz și mov, o pălărie bej, un aparat foto, dar nu e nimeni - doar eu, nisipul și briza mării. Închid ochii și mă las purtată de această amintire care este, de fapt, o proiecție a unui viitor.

..mirosul primei călătorii, mirosul aerului montan, mirosul nisipului și al oceanului, al scoicilor adunate la răsărit, mirosul florilor presate în cărți vechi sau mirosul primei cărți citite, mirosul de cerneală și cel al plastilinei, mirosul primei mingi de fotbal sau de tenis, mirosul primului vinil...

Dar mirosul nu ne ajută doar să ne imaginăm viitorul. Unul dintre cele mai frumoase momente mi-a fost oferit de aroma dulce. Aroma dulce a unui parfum. M-a învăluit. Acel parfum. E unul dintre parfumurile care mă face să zâmbesc. Mă cuprinde un sentiment frumos atunci când îl inspir. Mă cuprinde un sentiment de liniște, de calm, de nebunie, de plăcere și de fericire. Un mix a ceea ce sunt și eu. Și ceea ce simt că această aromă oglindește. E un parfum pe care l-aș inspira în fiecare dimineață și m-ar face să zâmbesc de fiecare dată. 

Dar mirosul ne duce și în trecut. Nu în ideea de a ne ancora în trecut atunci când o aromă ne aduce aminte de ceva anume, ci de a retrăi o amintire așa cum trebuie. Ne ancorăm în realități superficiale și uităm să simțim. Să simțim cu adevărat. Ne-am gândit că ar fi un prilej bun să abordăm povești care să ne ajute să redescoperim puterea unuia dintre simțuri. Ne-am amintit cu drag că fiecare dintre noi simte o mică undă care trăsare în inimă atunci când ne cuprinde o anumită aromă, un anumit miros al unui ingredient, dulceața unei amintiri, inspirația din miresmele naturii. Fie că îți amintești de prima dată când ai mirosit o anumită floare, mirosul primei călătorii, mirosul aerului montan, mirosul nisipului și al oceanului, al scoicilor adunate la răsărit, mirosul florilor presate în cărți vechi sau mirosul primei cărți citite. Mirosul de cerneală și cel al plastilinei, mirosului primei mingi de fotbal sau de tenis, al primei casete sau al primului vinil, mirosul primului aparat foto sau al primei pensule. Atunci când întâlnim anumite miresme, amintirile din interior sunt trezite la viață. Ori de câte ori simt mirosul de scorțișoară îmi amintesc cum mă strecuram în bucă- tăria bunicii atunci când făcea prăjituri și luam plicul cu scorțișoară pe ascuns ca să pun puțin în fiecare aluat sau compoziție. Ori de câte ori gătesc o prăjitură, ador mirosul scorțișoarei adăugate în fiecare dintre ele. 

M-am gândit cât de frumos ar fi ca, atunci când răsfoiești aceste pagini, să realizezi că te purtăm într-o călătorie de redescoperire a unuia dintre simțuri. Mirosul. 

Ne ghidăm emoțiile după energiile pe care le avem în jur, pe care le emanăm, primim, modelăm. Cum ar fi să ne luăm puțină emoție prin a ne bucura de capacitatea unui simț care chiar lucrează cel mai mult cu emoțiile, senzațiile, sentimentele noastre? 

Inspiră. Expiră. Fă acest exercițiu de câteva ori. Apoi simte. Simte fiecare miros plăcut oferit de primăvară. Redescoperă. Redescoperă-te.

De Ioana Sabo