Vară indiană în miezul toamnei

32 de minute și jumătate. Atât i-a luat soarelui să se despartă de Azi. Și s-a lăsat cu foc și sânge-albastru, cu melancolii violet și reproșuri gri, cu gelozii galbene și ameninţări de verde-otravă.

Au aruncat unul în altul cu stoluri de păsări și croncănit de ciori. Azi a plâns cu toate frunzele-i moarte, iar soarele a mângâiat-o cu vânt cald și iz de crizanteme. A făcut un ultim efort să-i lase o amintire frumoasă de foc de artificii, dar se vede treaba că, nici soare de-ai fi, nu poţi să scoţi prea mult dintr-o relaţie stinsă: a ieșit o jonglerie tristă cu scântei de-o culoare incertă, cu două-trei raze agăţate de nori ca niște suluri de hârtie igienică și-un cer stânjenit și roșu. Azi a tăcut.

Soarele i-a promis că se întoarce dis-de-dimineaţă să-și ia bagajele. Azi a tăcut. 

Și soarele a plecat. În tăcere, Azi i-a strâns ultimele rămășiţe de lumină și i le-a scos la ușă. A pus mâna pe cer și-a chemat stelele, care-au venit de-ndată, încărcate de vise, de povești și vești din rai. Au îmbrăţișat-o pe Azi cu dragoste și au petrecut fericite până în ziua de mâine.

Octombrie are cele mai dureroase apusuri. Și cele mai fidele stele. 

E cald. Dac-aș închide ochii, aș crede că e vară. Dac-aș închide ochii, aș crede că-i seară. O seară de vară cu vânt blând și ţânţari năprasnici. 

În realitate, e miez de toamnă. Și-i miez de zi. Și nu-i picior de ţânţar prin preajmă. La geamul meu au îngălbenit toţi copacii. Sub geamul meu au îngălbenit aleile. Ies să le curăţ. 

Nu mă îndur să mătur frunzele căzute. Le strâng cu braţele. Le simt în palme ultima suflare, de-o moliciune molipsitoare: îmi pătrunde în vene până când sângele îmi devine galben. Inima-mi bate a vânt, ochii-mi văd a ploaie, mintea mi se pierde-n timp. Mă scutur de boală și îngrop frunzele contaminate de toamnă în saci mari și negri de plastic. Spun Amin și intru-n casă. 

În jalea lor, în loc de lumânare, aprind focu-n în șemineu. Îmi pictez o mușcătură falsă de ţânţar pe-obraz, ca o lacrimă.

În jalea lor, din boxe, plânge Joe Dassin cu al său L'ete indien (Vară indiană). 

E cald. Mi-am încălţat sandalele și am ieșit în parc. Lume multă: se joacă fotbal, se râde, se aleargă, se hrănesc raţele de pe lac, se alunecă pe tobogane, se merge cu bicicleta, se cumpără popcorn, se aruncă pietre-n lac, se aruncă zâmbete, se scuipă seminţe, se fac selfiuri, se împing cărucioare, se stă pe pătură la soare, se cântă, se-arată mușchii, se plimbă câinii, se plimbă ursul, se plimbă nevasta...

Pe o bancă se odihnește o pereche. Sunt frumoși amândoi. Se vede că se iubesc, după felul în care el îi ţine mâna, ca pe o comoară. După felul în care ea își ţine capul pe umărul lui, ca pe o aripă. După felul în care el îi așază o șuviţă rătăcită pe frunte. După felul în care ea îi zâmbește-a mulţumire. După felul în care tac.

Sunt frumoși amândoi. Și sunt cărunţi. Când trec pe lângă ei, privesc în jos. Nu vreau să le rănesc liniștea.

Ea miroase discret a parfum bun. Recunosc pe dată Eternity al lui Calvin Klein, parfumul primei mele îndrăgostiri. Timpul mă ajunge din urmă. La o terasă cântă Alifantis: "frumos, e prea frumos la tine-n suflet/E târziu, e prea târziu la mine-n gând/Împărtășim, împărtășim aceeași taină/Dar nu se știe, nu se știe până când." Mi se face cald. 

Încă e cald. Atât de cald, încât nu zici că-i toamnă. M-am dus la piaţă să iau roșii, dar nu aveau decât gogonele. Așa că am cumpărat dovleci. I-am pus la copt stropiţi cu miere și scorţișoară. Așa-i făcea bunica, Dumnezeu s-o ierte. Și ne dădea alături compot de gutui. Și după ce mâncam, bunicul ne spunea povești cu strigoi și vrăjitoare. Bunicii mei nu auziseră de Halloween, dar se priceau de minune să ne facă din fiecare zi o sărbătoare. În casa mea miroase a dovleac copt. Miroase a copilărie. Și e cald. 

E frig. Faţă de ieri, temperatura a scăzut cu 15 grade. Soarele a uitat de Azi. Copacii s-au dezbrăcat de tot. Aleile sunt gri. Îmi pun cizmele și ies să strâng rufele de pe sârmă. Sunt albe de brumă. Aerul e atât de rece că-mi arde nările. Am nevoie de un duș fierbinte. Sub ploaia caldă, de pe trup mi se desprind ultimele fâșii de vară indiană. Îmi pun haine curate, luate de pe sârmă. Sunt reci. Miros a iarnă.

Ei bine, pentru ca vara indiană să vină în sufletul sau (de ce nu?) pe chipul dumneavoastră oricând aveţi poftă, am adunat un coș (cât o pagină de revistă) de poţiuni și prafuri magice pe care vă propun să le încercaţi. Nu e nevoie de descântece, doar de-o inimă deschisă.

Diptyque Vetiverio e un amestec (unisex) de arome calde (nucșoară, cuișoare, ylang ylang, mosc) și proaspete (bergamotă, vetiver, muscată), care-ţi pune sângele în mișcare de la prima suflare, ca un ritual de iniţiere.

Ceva mai viril , dar cu același efect și aproape aceleași note de mijloc (bergamotă, vetiver, muscată) vine noul parfum bărbătesc de la Trussardi, Riflesso.

Dacă simţiţi, așa, o poftă nebună de dragoste sau de îndrăgostire, vă cuprinde melancolia sau simţiţi un gol în suflet – toamna, cu vara ei, are uneori acest efect -, atunci Nectar Love de la DKNY e leacul pentru dumneavoastră. E un extaz dulce, parfumat cu miere și vanilie, iasomie și flori de portocal.

La fel de rotund - ca formă, ca structură, ca poftă -, dar poate ceva mai copilăros ca stare, e Luna, parfumul deja celebru al casei Nina Ricci. Miroase a pere trase în caramel, mâncate cu poftă sub plapumă, într-o noapte în care, de nesomn, vânezi stele.

Collistar Extraordinary Infusion Cream este o folos! binecuvântată vara indiană pentru chip. Conţine tot ce poate fi mai bun în natură, de la unt de shea, de babasu, de cacao și ulei de argan la vitamina A,C, E, acizi grași și proteine extrase din avocado și papaya. După prima aplicare tenul pare scăldat într-o lumină de aur.

Nu o să vă plictisesc cu știinţa impresionantă din spatele serului Aqua Infini de la Galenic. O să vă spun doar că e mai revigorant decât o ploaie caldă, mai hidratant ca apa de izvor și mai delicat ca o mângâiere de vânt. Să vă fie de folos!

Cum îţi place să te încălzești toamna: cu o cană de ceai aromat sau una de cacao fierbinte? Ei bine, în crema protectoare pentru mâini de la OPI Pro Spa există amândouă, plus unt de shea, proteine din lapte și alte bunătăţi. Îţi dă aceeași stare de bine, senzaţia că ești protejată și iubită și răsfăţată ca licoarea ta preferată.

Promit că acesta e ultimul parfum pe ziua de azi. Dar nu puteam să nu vă scriu și de Michele, by Heloise de V, un parfum care te face (măcar să pari) tandră, generoasă, pasională și e decorat cu multe, multe frunze aurii.

Perfect, trecem la creme magice: vrei să te scalzi în vara indiană? Atunci încearcă - te rog, încearcă - untul de corp de la The Body Shop Vanilla Pumpkin. Miroase a acasă (dovleac copt + vanilie + sirop de arţar + alune) și îţi mângâie pielea ca o pătură caldă.

Îmi place toamna, în orice formă ar veni. Îmi plac culorile, aromele, ecourile, emoţiile, melancoliile, blândeţea, vârtejurile, ploile, intimitatea ei. Îmi place împăcarea dinăuntrul ei: niciun strugure nu e acru, niciun măr nu e necopt. Îmi plac extravaganţele ei, dezgolirile, metamorfozele și încrederea în farmecul ei, care merge atât de departe, încât uneori își permite să fie altceva: să fie vară.

De Lioara Bradu. Foto: Getty Images