Ferrari Roma - Să fie bine, să nu fie (scump) rău

ACoupe-ul Roma este noul entry level de la Ferrari. Doamne, cum sună asta: entry level la Ferrari?! Cum o fi „la intrare” în universul bogătanilor? Cum ar veni, stai în tindă la lumea milionarilor. Sau poate fi și invers: după ce ţi-aI vândut toate moștenirile și te-ai băgat dator la bănci și cămătari pentru următorii 3.000 de ani, ca să-ţi iei un Roma din ăsta, abia atunci simţi că tocmai ai intrat în lumea celor ireal de săraci, dar cu bolid tare.

„Domnule, e frumoasă!” 

Cam asta ar fi tot ce poţi să spui despre un astfel de Ferrari. E bine desenată, așa cum sunt aceste mașini de la război încoace, de când „s-a privatizat” dom’ „l’ingegnere” Enzo, zis și Il Drake sau Il Commendatore. Motorul, așezat mult în spatele punţii faţă, este eternul V8 de 3,9 litri, aflat de serviciu la mai multe dintre modelele mai accesibile ale mărcii. Aici V8-ul a câștigat un 20 CP și a ajuns la 620 CP și 760 Nm, între 3.000-5.700 rpm. Cu o cutie de viteze DCT, cu dublu ambreiaj, în 8 trepte, Roma accelerează în 3,4 sec. până la sută, în 9,3 sec. până la 200 km/h și are o viteză maximă de 320 km/h. Deci e bine și la ei! Dar...

„Stimaţi tovarăși, au existat și neîmpliniri” 

Formularea asta din limba de lemn a plenarelor Partidului Comunist nu este tocmai potrivită, însă în marginea noului Ferrari Roma sunt o mulţime de cârcoteli. Știţi cum sunt oamenii! Mulţi spun că expresia italienească, urlată spre interlocutor, musai cu degetele adunate mănunchi și mișcări energice din poignet: „Certo, ma e un Ferrari!” nu mai sună ca în alte dăţi. Cârcotașii își aduc și azi aminte cum a ajuns Ferrari, acum vreo zece ani, în zona asta, a mașinilor ceva mai cuminţi. Povestea spune că au vrut să facă un Maserati, cu motor faţă, patru locuri, ceva mai înaltă și mai familistă. Mă rog, pe cât de familistă poate fi o decapotabilă Maserati. Le-a ieșit prea scumpă și atunci, ca să nu arunce proiectul la gunoi, se spune că au scos-o ca Ferrari. California. Ce nu le plăcea fanilor puri și duri de cal cabrat? Păi, cele patru locuri, înălţimea mașinii de peste 1,30, motorul faţă, deși în istoria mărcii au fost mulţime de astfel de modele. Cam pentru asta strâmbă lumea din nas și la acest Roma, exact cum au strâmbat și la Ferrari Portofino, sora decapotabilă de la entry level a nou-venitului Roma.

Cifre 

Motor: V8 de 3,9 litri 

Cuplu motor: 760 Nm 

între 3.000 și 5.700 rpm 

Putere: 620 CP 

Acceleraţie: 0-100 km/h: 3,4 sec. 

Viteză maximă: 320 km/h

Ei spun, pe scurt, că: 1) motorul central face o mașină sportivă, vezi rivalii de la Lamborghini; 2) un Ferrari este acea creatură care îţi amintește de un OZN, adică este foarte joasă, iar șoferii din Dacie trebuie să-și aplece mult capul, la stop, să se holbeze la un Ferrari. În mod tradiţional, purist, se spune că o sportivă serioasă nu trebuie să treacă de nivelul curelei dandy-ului care o conduce, deci cam 1,10 m, hai, max 1,20 m. Să vii cu un Ferrari, Roma sau Portofino, de peste 1,30 m pare blasfemie. E drept, se câștigă mult în confort, dar fundamentaliștii tocmai asta iubesc: lipsa de confort și imaginea șocantă. 3) o mașină cu 2+2 locuri este pentru bunicuţe. Un autoturism care iese pe poarta de la Maranello trebuie să fie spartan ca o motocicletă. Păi, ce facem? Data viitoare venim cu un monovolum Ferrari, ca să putem lua la iarbă verde cumnata, vărul de cuscru vitreg și căţelul? Dacă e să o fac pe avocatul diavolului, ceva dreptate le-aș da și acestor „habotnici”. Înţeleg că noul Ferrari Roma este un entry level, care entry level este acum sub entry levelul de la începutul anilor 2000, dar mi-a dat prin cap să fac o comparaţie. Și am comparat Roma cu un BMW M8 Competition. Să ne uităm la aspect, la prezenţa scenică a modelelor: M8 are 1.351 mm înălţime, Roma 1.301 mm, iar un Jaguar F Type are 1.308 mm, toate trei fiind cam la fel de late. Așadar modelul italian pierde factorul-șoc, cu care eram obișnuiţi când auzeam de Lamborghini, Ferrari sau alte arătări din astea. Iar dacă ne uităm pe cifre, vedem că BMW-ul are cam același cuplu și o putere de 625 CP, faţă de cei 620 ai lui Roma. Acceleraţia BMW-ului este de 3,2 sec. până la sută, superioară celei de 3,4 sec., a rivalului italian. E drept, M8-ul are viteza maximă limitată, printr-un acord legal al producătorului, la 250 km/h. Ei, cam la asta cred că se referă cârcotașii de care vorbeam mai sus. Când un Ferrari Roma arată frumos, dar decent (am putea spune, ca să fim răutăcioși, „drăguţ”), adică are o siluetă cam ca a unui BMW M8 sau ca a unui Jaguar F Type și are și o acceleraţie 0-100 km/h mai slabă decât a mașinii nemţești, nu-i a bună. Da, într-adevăr, BMW este o mașină serioasă, dar când niște domni încearcă să vândă un Ferrari pe care cer dublu, parcă nu prea mai merge să ne mulţumeasă o comparaţie cu BMW. Ce Dumnezeu? Câte BMW-uri aveţi ocazia să vedeţi în întreaga Românie zilnic și câte Ferrariuri aţi văzut în ultimul an? Păi, nu?! În rest, noi ne bucurăm că mai putem admira ceva nou de la Scuderie.

Hai că se poate! 

Și, ca să nu rămânem supăraţi pe italienii din Maranello, să credeţi cumva că avem ceva cu ei, vă arătăm o creaţie recentă de-a lor, care cred că este pe gustul ălora mai pretenţioși de care vorbeam mai sus: Monza SP1 și SP2. Are motorul faţă, dar asta nu-i va deranja prea tare pe puriști, nu are parbriz deloc, este foarte joasă, ceva mai puternică și are un singur loc în varianta SP 1 și două locuri în configuraţia SP 2. A fost lansată anul acesta, se vor produce vreo 500 de bucăţi și va costa 1,7 milioane de dolari. Privind la Monza, putem desprinde câteva din datele unei mașini sportive de succes: 1) locuri cât mai puţine, aici având varianta de mașină cu locuri mai puţine decât motocicleta; 2) înălţime mică; 3) lipsa parbrizului. Așa că le dorim italienilor de la Maranello succes, la cât mai multe modele gen Monza SP 1 și sperăm să nu fim nevoiţi să scriem peste vreo zece ani despre vreun Ferrari „drăguţ” care să concureze la clasa Golf.

de Alexandru Duţu