ArhitectELE între ele

Aveam să port cu ea o conversație pe Skype, luni dimineața, de mii de ori mă gândeam cum e oare să o întreb pe Oana de viață. Ea e prinsă între două întâlniri, are un moment de respiro în camera ei de hotel, proaspăt ajunsă de la Bienala din Veneția, în apropierea unui lac între Veneția și Milano, îmi povestea că e la început de drum și insista pe această temă, insista, cred că avea grijă să menționez asta. Când am întrebat-o ce și-ar dori să facă în continuare, mi-a răspuns într-o formă atât de banală și simplă: în câteva cuvinte.

Adela Maria Marius de vorbă cu Oana Stănescu

Oana Stănescu: Aș vrea să fac lumea o lume mai bună și, sunt sigură, fiecare dintre noi vrem să facem asta. Dar ține nu doar de lucrurile pe care ni le propunem, ține de cum ne comportăm unul cu celălalt. 

Adela Maria Marius: Mai exact. 

OS: Dacă vrei să faci un bine în lucrurile macro din viața ta sau din viața celor din jur, cred că ține să ai grijă să transmiți acel bine și în fiecare lucru micro pe care îl realizezi… până la urmă, ambele fac parte din același întreg.

AMM: Când vine vorba de arhitectură, 

OS: Când vine vorba de arhitectură, are puterea de a ne defini cum trăim, cum ne petrecem viața. 

AMM: Predai la Harvard GSD în Cambridge, 

OS: Da, și le spun mereu studenților mei – tot ce aveți de gând să faceți, absolut orice lucru construit, poate să fie vorba de un gard, de o intrare, de o stradă, acel obiect gândit de voi are conotații sociale și politice. Gestul spune ceva despre acel gard, despre acea intrare, despre acea stradă care înainte nu era acolo în așa fel cum ați gândit-o voi, iar acest fapt este un lucru important. Să ne asumăm această responsabilitate într-un mod conștient. 

AMM: Iar implicațiile... 

OS: În fond, tot ce gândim ca arhitecți are implicații asupra unei multitudini de oameni, iar în mare lor majoritate au o relaționare politică. Pe de altă parte, cred că În asta constă oportunitatea a de a face lucrurile mai bune. 

AMM: Și e loc de mai bine? 

OS: God knows there is a lot room to make things better, spune-mi dacă vorbesc prea repede. 

AMM: Nu, îmi place cum vorbești. Care e acel mail? 

OS: Care?

AMM: Care ți-a schimbat viața. 

OS: E cel la care nu m-am așteptat. 

AMM: Îmi spui despre el? 

OS: Da, a fost în 2006, când am dat de un anunț a celor de la OMA New York, eram studentă pe atunci și trebuia să trimit un mail și un portofoliu. L-am făcut, l-am trimis, l-am șters. 

AMM: De ce? 

OS: Nu mă gândeam că aveam vreo șansă, dar știam că eu am făcut ce aveam de făcut, știam că trebuie măcar să încerc înainte să renunț. În plus, până atunci nici nu mi-ar fi trecut prin cap că un asemenea birou angajează pe baza portofoliului. Sinceră să fiu, nici nu cred că m-am gândit cum angajează...

AMM: Și? 

OS: Și 2 luni mai târziu m-au chemat la interviu. Câteodată mă gândesc că asta e problema cu cei tineri, tind să ezite să trimită acel mail. Cred că trebuie să îți iei șansa sau să ți-o faci singur. 

AMM: Tu n-ai ezitat și văd că ai avut și pașaportul la tine până acuma, ce a însemnat pentru tine să pleci din țară? 

OS: Între timp am trăit pe 4 continente, ceea ce sună bine și îmi place enorm, dar nu e neapărat mai bine pentru toată lumea. Vine cu anumite sacrificii. În primul rând, acest mod de viață m-a învățat enorm despre mine. 

AMM: La ce te referi? 

OS: Te învață să îți pui acele întrebări, să nu mai iei drept normal tot ce se întâmplă acasă, îți pune la îndoială ce ai învățat înainte, plus că te deschide... Mergând în State, am învățat mai multe despre Europa decât trăind la propriu în Europa. Contrastul intensifică. E totuși un proces egoist, înveți despre tine. 

AMM: însă... 

OS: însă, da, vine cu anumite sacrificii. 

AMM: Trăim în generația… 

OS: Trăim în generația în care trebuie să știm cum ne este bine, în care avem opțiuni care pur și simplu nu existau înainte. Asta înseamnă însă și că trebuie să te cunoști, să înțelegi ceea ce vrei... Noi, în România, ne gândim mereu că am fi cu musca pe căciulă, că am fi neglijați, după care ieși din România și vezi că peste tot e un bine și un rău, se cheamă condiție umană. 

AMM: Când te gândești la spațiu… 

OS: Trebuie să spun că înainte să intru la universitate nu știam ce poate să facă arhitectura. 

AMM: E diferită? O arhitectură bună nu e cu mult mai diferită de o piesă foarte bună sau o carte bună sau o mâncare bună. Iar spațiul… 

OS: El câteodată nici nu trebuie să fie gândit de un arhitect. El este și te lasă să fii și tu. 

AMM: Legat de cariera ta, ai un proiect +Pool in NY City 

OS: E esențial în cariera mea, a început acum 8 ani de zile. Plus că încă este în desfășurare, iar în timp ce încercăm să îl construim, am dezvoltat alte inițiative legate de proiect, iar sub acest pretext 

AMM:...al arhitecturii 

OS: …da, sub acest pretext al arhitecturii, ajungi să vezi o mână de copii învățând pentru prima oară să înoate. Pur Și simplu te face fericit sĂ faci o diferență în viața unor copii. 

AMM: Noi, ca arhitecți, suntem într-o poziție bună? 

OS: Da, arhitecții sunt cu un picior în trecut și cu celălalt în viitor. Nu sunt alte profesii care au o asemenea paletă largă, care se ocupă și de partea tehnică, concretă, și de acea creativă, chiar metafizică, la o scară imensă. Din acest punct de vedere, suntem într-o poziție unică. 

AMM: Iar în 2018... 

OS: Arhitecții au ceva ce noi numim „set of skills”, iar în 2018 putem fluidiza ușor alte domenii, ca arhitecți învățăm să abordăm probleme extrem de complexe, este de fapt mai mult decât orice altceva un mod de a gândi, un mod de a privi lumea din jur. 

AMM: Tu la ce ai grijă? 

OS: Încerc să nu devin cinică, în afară de asta încerc să îmi asum responsabilitatea pentru modul în care trăiesc. 

AMM: Dacă e să ai acum un avion, 

OS: Am grijă să îmi iau un caiet de schițe și o carte. Dacă le am, sunt bine. 

AMM: Tu în ce crezi? 

OS: În tot ce faci sau ți se-ntâmplă, există o lege a posibilităților, adică, pur și simplu, dacă ți se întâmplă ceva prost, nu o lua personal, multe lucruri în sine nu au sens, noi le dăm semnificație. Adică e în mâinile noastre să le interpretăm și trebuie să ne asumăm această responsabilitate, nu să dăm vina pe alții. 

AMM: Ai fost unul dintre arhitecții care a colaborat cu Kanye, 

OS: În industria muzicală se colaborează enorm, pe baza talentului, indiferent de vârstă sau alte criterii El a abordat arhitectura, designul cu același mod de gândire.