Interviu cu Mark Stam

Vara e pe final, am putea spune că ne pregătim cu toţii pentru „back to school”. Cum a fost pentru tine vara asta, ce ai făcut? 

Cum se spune, totul se întâmplă la timpul potrivit, vara aceasta a fost pentru mine o experienţă nouă, diferită și specială în felul său. Am avut ocazia și posibilitatea de a-mi organiza pentru prima oară în viaţă vacanţa proprie, așa cum o simt, așa cum mi-o imaginez și cum o consider cel mai potrivită. La fel, vara aceasta am trăit cea mai tare și unică experienţă în timpul filmărilor pentru clipul piesei „Ultima oară”. Pe lângă faptul că am filmat într-o carieră de nisip la 34 de grade Celsius, m-am simţit propriul meu cascador, în momentul în care am repetat de vreo 6-7 ori aceeași cădere de pe vârful dunei de nisip. S-a lăsat cu vânătăi? Da. S-a lăsat cu julituri și zgârieturi? Da. A meritat oare? Da! Da! Da!

Unde ai fost în vacanţă? 

Am fost la Varna, în Bulgaria. Am stat 4 zile și m-am relaxat departe de agitaţia orașului. Universul a fost de partea mea. În prima zi erau niște valuri imense, pe care le-am savurat cu multă plăcere. Nu am mai văzut până acum valuri atât de mari, cred că au fost cele mai mari valuri în care m-am scăldat vreodată. M-am lăsat dus de val, la propriu.  Chestia care mi-a tăiat răsuflarea a fost atunci când m-am plimbat pe dig și am văzut corăbii imense, am simţit că văd lumea cu alţi ochi – ceea ce văzusem doar la tv era acum în faţa ochilor mei. În vacanţa asta mi-am satisfăcut și poftele culinare. Eu sunt foarte gurmand. În fiecare zi am mâncat la un restaurant nou ca să încerc altceva. Am mâncat creveţi pregătiţi în toate felurile, fierţi, prăjiţi, în crustă, în tot felul de sosuri. A fost deci și o călătorie culinară. Am mai mâncat și porumb – mi-a adus aminte de copilărie. Așa că mi-am zis să îmi iau în fiecare zi porumb și îngheţată bubblegum, ca să mă simt din nou copil.

Cum întâmpini toamna, ce proiecte ai în lucru? 

Toamna o să îmi testeze limitele – am în plan să sar cu parașuta și să particip la o cursă de mașini. Sunt curios dacă chiar o să reușesc să le fac pe toate. O să fie o luptă cu mine însumi. De asemenea, pregătesc un featuring surpriză, cu o artistă care e foarte plăcută și admirată. Dar nu zic mai mult, las să fie surpriză! Toamna o să fie un sezon foarte interesant, cu surprize bine gândite pentru fani. Presimt că o să le placă mult! E momentul să trec la o etapă nouă – vreau să mă apropii mai mult de fani. Între timp, lucrez la piese noi și merg la studio.

Îţi amintești cum era întoarcerea la școală, în septembrie? Care sunt cele mai tari amintiri ale tale din perioada aceea? 

În fiecare an școlar, începeam să mă plictisesc în luna august, mi se făcea dor de școală. Mergeam să îmi aleg caietele, pixurile, aveam o dorinţă arzătoare de a scrie. Cu două zile înainte de începerea școlii, îmi pregăteam costumul și ghiozdanul, ziceai că e un eveniment de modă. Vorbeam între noi: „Tu cum o să te îmbraci în prima zi de școală?” Era o revedere plăcută cu colegii. Povesteam ce am făcut în vacanţa de vară. Ţin minte că erau pe atunci cartonașele acelea cu fotbaliști – și ne-am molipsit, făceam competiţii între noi, era distractiv. Dar, apoi, de a doua zi apăreau testele și temele și realizam că nu era chiar așa cum am crezut.

E vreun domeniu, în afară de muzică, pe care ţi-ar plăcea să-l aprofundezi? Care? 

Cred că aș studia psihologia și filosofia. Mereu am încercat să analizez omul și să îl înţeleg. De ce suntem diferiţi, cum gândim, domeniul acesta mă fascinează și vreau să știu cât mai multe. Tot ce e legat de subconștient, lumea interioară, filosofia proprie, e tare când ai suficiente informaţii ca să înţelegi structura și de ce omul acţionează într-un anume fel. Omul nu e ca o carte cu reguli. Mi-ar mai plăcea ceva legat de automobile. De mic am realizat că o să fiu strâns legat de tot ce ţine de mașini. Și când merg pe stradă sunt atent la mașinile sport. De când eram mic încercam să înţeleg cum funcţionează, cum au fost construite. Ca plan B, dacă nu aș fi făcut muzică, aș fi dorit să fiu inginer în transportul auto. Sau aș fi vrut să fiu voluntar pentru o cauză nobilă. Sunt mulţi oameni care trăiesc mult mai rău decât trăim noi. Dacă aș putea, mi-ar plăcea să îi fac unei familii sau unui copil vara mai frumoasă. De exemplu, să fiu superviser la o tabără de copii. Sau să mă implic să adunăm bani ca să ajutăm pe cineva. Sau să construiesc ceva. Adăposturi. Aș face și asta. Unii oameni au nevoie de ajutor. Iar noi, oamenii, trebuie să ne ajutăm unii pe alţii.

Spune-mi ceva ce ai făcut pentru prima dată și a fost tare. 

Am schiat pentru prima dată anul ăsta, prin ianuarie. În momentul ăla am simţit că mi s-a îndeplinit un vis, îmi doream dintotdeauna să fac asta, dar nu am reușit până acum. Am realizat că e ușor să faci ceva, dacă îţi pui în plan și le iei pas cu pas. Am simţit o stare de nirvana: stau pe loc, nu fac nimic și totul se mișcă pe lângă mine. Priveliști minunate, de vis, în faţa ochilor mei. Am simţit libertate.

Vara se numără și iubirile, nu-i așa? Când ai avut parte de prima dezamăgire în iubire? 

Nu cred că am avut asta. Dezamăgire. Cumva, datorită filmelor, cărţilor, auto-educaţiei, am reușit să înţeleg de la o vârstă fragedă cum e cu iubirea și de ce nu ar trebui să fiu dezamăgit dacă o relaţie nu merge. Fiecare despărţire a fost de fapt o învăţătură. Așa am reușit să înţeleg cum stau lucrurile, cum ar trebui să stea, ce am greșit, cum ar trebui pe viitor să mă comport dacă apar probleme, cum să le gestionez. Suferinţa face parte din proces. A iubi înseamnă și fericire, dar și foarte multă durere în același timp. Asta e definiţia. Deci, dacă ești dezamăgit, înseamnă că nu ai trăit iubirea sau nu ai înţeles până la capăt ce e iubirea. Am înţeles că nu există relaţia perfectă, fata perfectă, că niciodată nu o să existe o relaţie în care să fie totul zen. În urma certurilor apare durerea. O parte din iubire e durere combinată cu momente mirifice. Mai e și situaţia în care zici: pe fata asta nu o iubesc, dar aș crea o familie alături de ea pentru că ne înţelegem bine, e armonie, liniște. Dar trebuie să alegi: ori vrei o relaţie armonioasă, care e mai degrabă bazată pe prietenie, ori vrei iubire adevărată.

Povestește-mi un moment crucial care ţi-a schimbat viaţa. 

Este mai degrabă o perioadă – de la începutul lunii martie până la jumătatea lui iunie. Din punct de vedere personal, simt că m-am maturizat foarte mult, am avut evenimente marcante atât în carieră, cât și în viaţa personală. Știi cum sunt videourile alea în care omida se transformă în fluture? Așa am simţit și eu că am lăsat în urmă un cocon și m-am metamorfozat. Nu mai sunt băiatul care eram. Modul de gândire, intenţiile, valorile interioare, toate au trecut la un alt nivel. Mi-am schimbat percepţia asupra lumii. Acum am un vizor foarte bun și simt că înţeleg mai bine tot ceea ce se întâmplă cu mine și în afara mea.

Ce voiai să devii în copilărie? 

Prima oară am vrut să devin arheolog, în clasa a doua. Apoi am descoperit muzica și mi-am dorit foarte tare să devin cântăreţ și compozitor, iar ca plan B era arhitect sau inginer, pentru că iubesc foarte mult mașinile.

Dacă s-ar face un film despre tine: cine ai vrea să joace rolul tău, ce coloană sonoră ai vrea să apară? 

Aș vrea să joace Ryan Gosling, îmi place tare mult de el. Iar pe coloana sonoră să apară ceva de la Ed Sheeran, Bruno Mars, Aerosmith, Tracy Chapman – să fie un playlist mișto, atât cu piese moderne, cât și cu piese retro.

Care este cel mai important lucru pe care l-ai făcut până acum? 

Am ales calea muzicală. Am făcut primul pas spre fericirea mea.

Dar cel mai important lucru pe care l-ai învăţat până acum? 

Am învăţat că toţi suntem oameni și toţi facem greșeli, toţi avem parte de stres și probleme, nu trebuie să ne judecăm între noi. De foarte multe ori vedem doar vârful icebergului. De fapt, sub apă se ascunde o planetă întreagă. Nu contează ce culoare are pielea noastră, ar trebui să ţinem cont de faptul că suntem oameni. Să încercăm să fim buni unii cu alţii, să ne respectăm ca fiinţe. Din păcate, momentan suntem unul împotriva celuilalt, frate contra frate.

Care este cea mai mare dorinţă a ta în prezent? 

Să îi fie bine familiei mele. Îmi doresc să le ofer mereu suportul meu financiar și psihologic. Să nu aibă nevoie de nimic. Ceea ce au făcut ei pentru mine nu se poate număra în cifre, este infinit de valoros.

Interviu de Cristian Niculae

Foto Dan Beleiu