Cronică de film • Fixeur
În pregătirea filmului Fixeur, în 2014, regizorul Adrian Sitaru întâmpină niște probleme morale legate de distribuirea unei fete minore într-un film cu oareșcare conţinut sexual, la nivel de discurs. Din aceste dileme s-a născut scurtmetrajul Artă, o scenă de casting pentru un film, în care o minoră ar urma să joace o scenă delicată, iar echipa filmului se trezește în postura de a chestiona moralitatea propriului act artistic.
Radu (precis și convingător jucat de Tudor Aaron Istodor) este un novice într-ale jurnalisticii, deocamdată un fixeur (persoană care mijlocește relaţia între jurnaliști și subiecţi, face muncă de interpret și de ghid local) pentru niște jurnaliști de la Agenţia France Press, veniţi în Bistriţa pentru a filma una dintre minorele repatriate din Franţa, după ce câteva luni au fost obligate să se prostitueze în străinătate. Filmul reprezintă în fapt șantierul unui interviu și interviul cu Anca (interpretată fabulos de Diana Spătărescu, la vremea filmărilor avea 14 ani), un parcurs în care are loc maturizarea tânărului aspirant, ambiţios să demonstreze că e profesionist. Numai că profesionalismul acum e chestionat din punct de vedere etic. Se trezește într-o dublă paralelă cu povestea personală și dramatică a minorei abuzate. Pe de-o parte, în relaţie cu Anca, încercând să o convingă să facă acest interviu important, al cărui scop începe să-și dilueze încet-încet necesitatea și urgenţa, iar pe de altă parte, în relaţie cu băieţelul prietenei lui (Andreea Vasile, jurnalistă și ea), încercând să îl facă un adevărat campion la înot, destul de sever și revendicativ. Astfel, poziţia de intermediar, și într-un caz, și în altul, îl ajută pe Sitaru să dubleze cinematografic și chestionarea propriei misiuni, de regizor, folosindu-se de echipa de jurnaliști, formată din reporter și cameraman, ajutaţi de fixeur, care în numele adevărului, cu bune intenţii și pentru o cauză nobilă, ignoră pagubele colaterale.
Scenariul este scris de directorul de imagine și regizorul Adrian Silișteanu, după o poveste personală, împreună cu Claudia Silișteanu, și supervizat de Răzvan Rădulescu. Deși Sitaru așază această poveste pe mai multe straturi, cu două ramificaţii ale aceleiași problematici și cu o autoreflexie asupra propriei munci și misiuni, filmul e construit simplu și fără subtilităţi, pe înţelesul tuturor. În definitiv, soluţia problemei e la vedere și nu e mare filosofie. Un astfel de subiect însă ar fi putut genera și o mai mare filosofie.
Adrian Sitaru
A debutat cu lungmetrajul Pescuit sportiv, un film pe care l-a și finanțat, de altfel. Au urmat mai multe scurtmetraje, dar și Domestic sau Din dragoste cu cele mai bune intenții. Înainte de Fixeur, a scos Ilegitim – un film experimental.
Comentarii