Care sunt cele mai furate cărți ale anului trecut?

E posibil să rămâneți puțin stupefiați, dar pe lângă topul celor mai vândute cărți ale anului 2017 există o latură întunecată a comerțului cu literatură: topul celor mai furate cărți ale anului ce tocmai s-a încheiat. Conform librăriilor Humanitas cea mai "dorită" carte a anului trecut a fost "444 fragmente memorabile ale lui Neagu Djuvara".

Cartea cuprinde, după cum o spune și titlul ei, 444 de fragmente memorabile extrase din operele și scrierile lui Neagu Djuvara, istoric și filosof român cunoscut peste hotare. Fragmentele cuprind momentele-cheie ale biografiei istoricului, precum și ideile, opiniile, obsesiile sale privind trecutul, actualitatea, lucrurile cu adevărat importante în viață.

Pe locul secund, regăsim opera "Întoarcere în secolul 21", scrisă de Ioana Pârvulescu. Autoarea are pasiunea "vagabondării" prin secole, așa cum alții o au pe aceea a călătoriilor în țări străine. Cartea prezintă consemnări din viața unui locatar al Bucureștilor. Zone de lângă Cișmigiu, din vecinătatea Conservatorului, dar și drumurile spre Brașov sunt prezentate sub forma unui jurnal ce se întinde pe o perioadă de 8 ani.

Pe ultimul loc, locul III, dar nu cel din urmă vine autorul Cătălin Dorian Florescu cu opera "Maseurul Orb". În Maseurul orb, Cătălin Dorian Florescu spune o poveste plină de tandrețe și de dramatism, cu personaje stranii și final surprinzător.

Anul 2017 vine cu o surpriză în materie de cărți care "nu au mai trecut pe la casa de marcat" - Mircea Cărtărescu, al cărui "Solenoid" cu cele peste 850 de pagini ale sale, s-ar situa pe locul 4 al celor mai furate cărți.

Pe de altă parte, una dintre cele mai vândute cărți a fost "Atlasul Frumuseții" de Mihaela Noroc. Mihaela a călătorit în peste 50 de țări, fotografiind femei din toate mediile sociale. Demersul tinerei românce a devenit faimos în întreaga lume și s-a transformat într-o carte de succes publicată în mai multe limbi.

Alte cărți care au avut priză la public au fost "Despre inimă și alte eseuri" de Andrei Pleșu și însemnările lui Lucian Boia care tratează Centenarul Marii Uniri din 1918.

Furt, curiozitate sau dorință de culturalizare? Aceasta o decide fiecare cu propria conștiință.