Institutul Cultural Român, de la instituţie la brand cultural

„Industrii creative, evenimente în centre de cultură prestigioase ale lumii, primul loc în topul celor mai frumoase standuri la Salon du Livre Paris, promovarea artiștilor români pe marile scene, proiecte de anvergură în inima Europei, adevărate ofensive de diplomaţie culturală… ICR se transformă…” interviu cu preşedintele ICR Liliana Ţuroiu

Conferențiar universitar doctor la Universitatea Națională de Arte București, 20 de ani la catedră, artist plastic recunoscut în țară și peste granițe, dar și antreprenor, prima femeie președinte al principalei instituții din România ce are ca misiune promovarea culturii noastre în afara țării, Liliana Țuroiu ne vorbește despre „maratonul cultural” al României în inima Europei și despre diferența dintre o cultură a călătoriilor și o călătorie a culturilor. Este convinsă că pe tărâmul creativității România a fost și va rămâne o mare putere a lumii și este hotărâtă să facă tot ce e posibil pentru a urca artiștii români pe cele mai prestigioase scene culturale ale lumii.

Conduceţi această instituţie de aproape doi ani, timp în care ICR a devenit vizibil, omniprezent aproape, în toate activităţile care ţin de așa-numita diplomaţie a culturii. Este un ţel sau o intuiţie? 

Este diferenţa dintre o cultură a călătoriilor și o călătorie a culturilor: dintre o instituţie care sprijină financiar pentru a îndeplini un plan și o alta care sprijină și se implică financiar, artistic, cultural, pentru a se impune ca o marcă inconturnabilă, cea de partener al excelenţei.

ICR este doar una dintre instituţiile publice care promovează cultura românească; îndeplinim această misiune alături de alte instituţii din București și din ţară, extrem de active în promovarea culturii patrimoniale și contemporane. Dar ICR a devenit, poate, între timp, și singura instituţie care descoperă România altor artiști străini, invitându-i să ne cunoască ţara și să ne descopere valorile tradiţionale, pe care, ulterior, să le promoveze (mă gândesc la invitaţia onorată de creatoarea portugheză Joana Vasconcelos sau la Stefano Bollani, care a ridicat sala Ateneului Român în picioare interpretând, în variantă jazz, celebre piese românești pe care a promis că le va relua în cadrul turneului Concerto Azzurro). Avem apoi, desigur, nenumărate organizaţii care promovează cultura cu care colaborăm în dorinţa noastră de a fi promotorii activi ai unei diplomaţii a culturii. Iar dacă e să vorbim de oferta de programe culturale, în ultimii ani există un reviriment spectaculos și o ofertă consistentă de produse culturale; foarte mulţi artiști au astfel o oportunitate mai bună de afirmare. Publicul este și el din ce în ce mai numeros, mai prezent, ceea ce mă face optimistă. Înţelegând că structura publicului este eterogenă, susţinem atât evenimente pentru un public avizat, cât și pentru un public tânăr, cu alte aspiraţii și gusturi. 

Apoi, există la nivel european o mișcare fantastică de atragere a publicului, pe de o parte spre artă, spre cultură, spre valori care dau sens și valoare vieţii, iar pe de altă parte există și o curiozitate crescândă spre a-l descoperi pe Celălalt, cultura celorlaltor popoare, ceea ce îi definește pe cei cu care împărţim spaţiul european. O migraţie a curiozităţii dinspre sine spre viziune. Este exact ceea ce ne dorim, la ICR: o expunere a întregului, nu a părţilor, deschiderea și afirmarea ca brand recunoscut și sursă de încredere, sprijin al proiectelor, nu o clădire și o instituţie care a uitat să ţină pasul cu semenele sale europene.

În același timp, am observat din experienţa altor institute culturale cu care colaborăm în cadrul EUNIC (reţeaua institutelor culturale europene), de exemplu, că ele devin din ce în ce mai mult un sprijin autentic în domeniul atât de delicat al diplomaţiei culturale. Dorinţa mea este să înscriu Institutul Cultural Român în acest trend, în această variabilă în care ICR nu este doar instituţia de la care se cere, ci și instituţia care oferă, care propune, care imaginează și chiar dă viaţă viselor. Instituţia cu care se colaborează. Instituţia care atrage tineri talentaţi, profesioniști care doresc să-și pună calităţile în folosul diplomaţiei culturale. Totul în slujba ţelului nostru comun, promovarea imaginii României în străinătate.

Londra – Lansarea albumului The Transylvania Florilegium. Președintele ICR Liliana Țuroiu și ASR Prințul Charles

Care ar fi domeniile în care acest sprijin și această acţiune de diplomaţie culturală sunt cele mai vizibile? 

În ceea ce privește cultura contemporană, domeniile cele mai efervescente sunt literatura, filmul, arta contemporană, teatrul. Premiile pe care scriitorii români le primesc la cele mai prestigioase festivaluri de literatură sunt prea bine cunoscute; la fel, filmele românești, produsul noului val de cineaști, care câștigă cele mai prestigioase trofee la nivel mondial; iar artiștii plastici români se afirmă în marile galerii mondiale de artă contemporană. ICR, având misiunea de a promova în străinătate cultura română, preia cu prioritate aceste domenii de vârf în programele sale. 

Târgurile de carte (Paris, Madrid, Torino sau Beijing) sau participarea scriitorilor români la evenimente literare sunt maxima noastră prioritate. Anul acesta România a fost, prin ICR, ţară cu statut de invitat special la Târgul de carte de la Madrid, cel mai mare târg de carte din lume; tot anul acesta România a obţinut pentru a doua oară consecutiv calificativul de «cel mai frumos stand al Salonului de carte de la Paris»; pentru 2019 ICR a obţinut ca România să fie ţară invitată la Târgul de carte de la Beijing, deschizând astfel drumul literaturii române spre cea mai mare piaţă de carte din lume. Sprijinim galeriile private de artă contemporană să participe la evenimentele majore de expunere a artei contemporane la nivel internaţional (Madrid, Paris, Barcelona). Urmărim promovarea artiștilor emergenţi și a creaţiilor lor contemporane, punem un accent deosebit pe industriile creative, un domeniu în care România are un potenţial extraordinar, dar și pe artele vizuale, pentru că, de la Brâncuși și avangarda istorică până la tinerii artiști emergenţi, este vorba despre un domeniu în care sunt convinsă că avem ce arăta lumii întregi. Muzica este un alt domeniu în care ne implicăm activ. În ceea ce privește muzica, muzica destinată în special publicului tânăr, avem de-a face cu o serie de proiecte ce implică noi creaţii, colaborări între artiști români și artiști internaţionali, schimburi de experienţă și rezidenţe. Un exemplu ar fi sprijinul acordat Orchestrei Române de Tineret pentru participarea la evenimente importante din Europa și din lume.

Liliana Țuroiu, președinte ICR, alături de Michaëlle Jean, secretar general OIF, la Teatrul Național București

Ce proiecte și evenimente speciale pregătește ICR-ul în 2019? 

Îmi place să spun că mâine se construiește azi. Am început, așadar, să aducem și mari artiști europeni în România, pentru a-i convinge că merită să îmbrace și această haină artistică, de ambasadori ai României, prin faptul că în carnetul lor de concerte și evenimente România a contat la un moment dat. După Joana Vasconcelos a fost rândul italianului Stefano Bollani, la Ateneul Român. O colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, care a inclus concertul în programul oficial al manifestărilor din acest an ale Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române. Vom continua, bineînţeles, seria aceasta de invitaţii adresate unor mari artiști străini, pentru a putea oferi și publicului din România evenimente culturale excepţionale purtând marca ICR. Dincolo de graniţe, următorii ani vor reprezenta o perioadă de maximă vizibilitate a României în Europa, din punct de vedere cultural. Avem în pregătire evenimentele dedicate preluării Președinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România, la 1 ianuarie 2019, Sezonul România-Franţa, până la deschiderea căruia avem mai puţin de o lună de zile, și, în mod excepţional, participarea la Festivalul Internaţional Europalia 2019, cu statut de ţară invitată. Va urma Timișoara, capitala europeană a culturii, în 2021. Este, fără îndoială, o muncă intensă, dar și o platformă extraordinară pentru România, pe care nu avem dreptul să o tratăm lejer. Să fim parteneri la aceste programe va fi o experienţă din care vom ieși cu certitudine îmbogăţiţi – după cum sperăm că și Președinţia, Sezonul, Europalia vor avea de câștigat din contribuţia pe care o aducem. Printr-un fel de «hazard obiectiv», ca să recurg la un concept al lui André Breton, avem de răspuns unui ansamblu de provocări pe cât de onorante, pe atât de responsabilizatoare. 

Iată de ce, împreună cu echipa ICR din ţară și din cele 18 reprezentanţe, pregătim evenimentele ce se vor derula în cadrul acestora cu toată responsabilitatea. 

Sezonul România-Franța, Comitetul de organizare mixt: Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe, Liliana Țuroiu, președinte ICR, Michèle Ramis, ambasadorul Franței la București, și Pierre Buhller, președintele Institutului Francez

Ne puteţi da câteva exemple ? 

În ordinea cronologică a desfășurării proiectelor, în cadrul Sezonului România-Franţa, România va avea zeci de nume ce vor fi prezente în spaţii de anvergură de la Paris (Ciprian Mureșan, Mircea Cantor, Adrian Ghenie, de exemplu, la Centrul Pompidou), expoziţii care pun în valoare patrimoniul României în spaţiul muzeului Louvre, cu sprijinul Muzeului Naţional de Istorie a României. ICR și Institutul Francez au colaborat în echipe de lucru completate cu membri ai ministerelor de externe ale celor două ţări, Quai d’Orsay și Ministerul Român de Externe, pentru a alcătui un program deosebit pentru Sezon, care se va derula descentralizat: nu doar în capitale, ci și în mari și mici orașe, sub sloganul «Uitaţi de clișee !». Oedipe Redux, by Lucian Ban, după Oedipe – Magnum Opus, singura operă compusă de George Enescu, va avea premiera la Lyon, în 5 decembrie. Bucureștiul va fi iluminat de creatorii francezi etc. Tot în Franţa va avea loc un concert al Orchestrei Române de Tineret cu participarea pianistului Radu Lupu. Prin ICR Paris avem în vedere un concert SoNoRo, panorama filmului românesc, o retrospectivă Cristian Paraschiv, un turneu al scriitorilor români Florina Ilis, Marta Petreu, Lucian Dan Teodorovici, T. O. Bobe, în bibliotecile pariziene, care dedică și ele, cu această ocazie, manifestări ca Noaptea lecturii scriitorilor aduși de noi. Peste 300 de proiecte care au un singur numitor comun, dat de cei doi comisari ai Sezonului, Andrei Ţărnea și Jean-Jacques Garnier: să depășim clișeele, să reinventăm prietenia româno-franceză, să-i dăm sens și pasiune.

Avem, totodată, în pregătire, Festivalul Internaţional de Arte Europalia 2019, în Belgia, care, spunem noi, va fi corolarul prezenţei noastre în spaţiul cultural european în următorii doi ani. Vom porni cu expoziţia Sublimination of Formes, Constantin Brâncuși, care va avea loc la BOZAR, considerată a fi evenimentul far al Festivalului, fiind prima expoziţie, după mai bine de 25 de ani, care reunește opere importante din creaţia marelui nostru sculptor. Pentru această expoziţie se vor aduna piese importante din colecţii ale unor muzee celebre din lume. 

Operatori culturali celebri din Belgia, precum Muzeul Grand Curtius din Liege, vor fi parteneri cu nu mai puţin importantul Muzeu Naţional de Istorie a României (MNIR) și vor realiza o mare expoziţie dedicată României – Civilizaţia Daciei. O altă expoziţie dedicată istoriei României va fi la Muzeul Gallo-Roman din Tongeren. Cel mai cunoscut loc de evenimente culturale din capitala Belgiei, Palatul Artelor BOZART, își dorește să găzduiască cele mai reprezentative evenimente ale Festivalului: evenimentul de deschidere, expoziţia centrală Brâncuși, cinemateca românească, piese de teatru și performance. Celebrul Muzeu S.M.A.K. din Gent își dorește artiști de renume internaţional precum Ciprian Mureșan. Pe lângă cei menţionaţi anterior vom avea, pe scene și în centre culturale din Belgia și în ţările din jur, nume sonore precum Ion Grigorescu, Geta Brătescu, Vanda Mihuleac, Iosif Kiraly, Mircea Cantor, muzicieni precum Emy Drăgoi, Lucian Ban, Hary Tavitian, Alexandra Dariescu, Ruxandra Donose, Mihai Ritivoiu, Andrei Licăreţ, prof. univ. dr. Steffen Schalndt, Andrei Ioniţă, Adrian Mantu, Marin Cazacu, Ioana Maria Ardelean, Alexandru Pal, Iancu Dumitrescu, Ada Milea, Rodion G.A. etc., regizori români premiaţi la festivalurile internaţionale recente. 

Tot în cadrul Europalia, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, care cu măiestria regizorului Robert Wilson, nominalizat la premiul Pulitzer și declarat de către New York Times drept cel mai avangardist om de teatru din S.U.A, a dus la nașterea spectacolului RINOCERII de Eugen Ionescu. 

Pe tărâmul creativităţii, România a fost și va rămâne o mare putere a lumii, este ceea ce cred cu tărie dintotdeauna și demonstrăm prin tot ceea ce facem la ICR. Vom continua să îndeplinim această misiune și după terminarea tuturor activităţilor pe care le-am amintit, căci ele sunt importante prin ecoul și amintirile pe care le vor lăsa, prin schimbarea percepţiei despre România.

La aniversarea academicianului George Banu, alături de academicianul Eugen Simion

Festivalul Internaţional de Artă EUROPALIA reprezintă pentru România o oportunitate de dialog cultural şi diplomaţie, cu numeroși parteneri, instituţii de cultură publice și private din ţară, dar și din străinătate. 

România este ţară invitată de onoare într-un moment important, când Europalia sărbătorește 50 de ani de existenţă. 

Ediţia din 2019, dedicată României, va avea loc în perioada octombrie 2019 - ianuarie 2020. 

Comisarul general al părţii române pentru ediţia Europalia România 2019 este dr. Ovidiu Șandor, antreprenor și iubitor al artelor, fondatorul Art Encounters. 

Festivalul acoperă, pe o rază de 400 km, un public potenţial de peste 50 de milioane de persoane. Este unul dintre cele mai importante festivaluri de artă din lume și este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia. 

Evenimentul este organizat o dată la doi ani, sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, la Bruxelles și în diverse orașe belgiene, dar și în cele din zonele limitrofe din ţările vecine – Franţa, Olanda, Luxemburg și Germania. 

EUROPALIA a debutat în 1969 și are un caracter multidisciplinar: arte vizuale, artele spectacolului, muzică, film, literatură, educaţie culturală. Printre ţările invitate de onoare la ediţiile precedente s-au numărat: Italia (1969 şi 2003), Franţa (1975), Spania (1985), Portugalia (1991), Republica Cehă (1998), Polonia (2001), Federaţia Rusă (2005), R. P. Chineză (2009), Brazilia (2011), India (2013), Turcia (2015), Indonezia (2017).

„Lucrăm împreună la acest minunat proiect și pregătim un festival fantastic. Pregătirile Festivalului Europalia România se derulează foarte bine și într-un ritm accelerat.(...) Ediţia din 2019 a Festivalului Europalia promite să fie cu adevărat impresionantă!” Koen Clement, directorul general Europalia

Mulţumesc tuturor artiștilor care ne-au fost parteneri în proiectele ICR în anul 2018. Ei sunt aceia care dau sens misiunii Institutului Cultural Român.