Familia Addams: Let’s live before we die, and dance...
Familia Addams ne-a încântat de mici, în caricaturi, desene animate și în filme de succes. Creepy and kooky, Wednesday și Pugsley ne-au arătat că e nevoie și de un pic de nebunie în orice relaţie. Mysterious and spooky, Morticia și Gomez Addams au devenit adevărate modele de urmat pentru o relaţie de cuplu plină de dragoste, tandreţe și ciudăţenie. Despre personalitatea autentică, reală și ușor bizară a cuplului Morticia și Gomez ne-au povestit totul chiar actorii care îi interpretează în musicalul Familia Addams de la Teatrul Excelsior.
Let's live before die...
Lets laugh before we cry
Let's hold each other tight and die
Let's try before we fail
Let's fly before we bail
Let's keep things black and white and dance!
The world, we see. Can only be our friend
If you and me keep
dancing 'till the end
Cant' we see eye to eye,
and over simplify.
Lets live before we die
and dance!
Familia Addams este una fictivă, creată de caricaturistul american Charles Addams. Cu toate astea, personajele sunt atât de cunoscute încât par aproape reale. Ce-i face pe Gomez și pe Morticia să ne pară mai degrabă vechi prieteni decât personaje cunoscute? Oana Predescu (Morticia Addams): Chiar dacă sunt rodul imaginaţiei lui Charles Addams, par apropiaţi de noi pentru că au o serie de trăsături pe care mulţi ni le dorim. Sunt atipici, nonconformiști, au un umor aparte și, cel mai important, sunt foarte asumaţi. Nu fac în niciun moment rabat de la principiile și valorile în care cred. Nu prea ai de ales, trebuie să îi iei ca atare. Lucian Ionescu (Gomez Addams): Cred că faptul că am crescut cu filmele și desenele în prim-plan ne trezește această nostalgie. Sunt ca prietenii aceia cu care te-ai jucat afară când erai mic, apoi n-ai mai avut timp să ieși afară sau te-ai mutat din cartier și acum îi revezi după 20 de ani.
Charles Addams a creat aceste personaje ca o satiră la adresa familiei americane ideale: aristocraţi ciudaţi, cu pasiuni macabre, considerate bizare sau chiar înfricoșătoare de toţi ceilalţi. Unde se simte cel mai bine satira, în cadrul musicalului „Familia Addams”?
O.P.: Pe tot parcursul spectacolului se simt accente de satiră, dar un moment clar ar fi când cele două familii, Addams și Beineke, se întâlnesc, pentru că este vorba despre ciocnirea a două lumi diferite. Spre final înţelegem că ei împărtășesc valori comune.
L.I.: Exact în obiceiurile aparent cotidiene pentru ei, dar complet bizare pentru marea majoritate a oamenilor. De exemplu, Gomez crede că orice bărbat adevărat trebuie să aibă un hobby, o pasiune. Drept urmare, el colecţionează instrumente de tortură.
De la caricaturi în revista „The New Yorker” la desene animate, seriale tv, filme și musicaluri. Cum a reușit Familia Addams să aibă succes pe canale atât de diferite?
O.P.: Personajele din Familia Addams fac acest brand să reziste probei timpului și să capete forme de reprezentare dintre cele mai variate, pentru că sunt atât de bine întipărite în mintea privitorilor încât au ajuns tipologii. Imaginea fiecăruia în parte este extrem de recognoscibilă, ţi se lipește de retină, iar felul în care ei trăiesc devine mai degrabă tentant decât înfricoșător.
L.I.: Un subiect universal, familia, prezentat dintr-o altă perspectivă, dezvoltat cu imaginaţie, dar păstrând valorile fundamentale ale lui. Și umor. Muuuult umor. Pare ușor, nu?
De la caricaturi în revista „The New Yorker” la desene animate, seriale tv, filme și musicaluri. Cum a reușit Familia Addams să aibă succes pe canale atât de diferite? O.P.: Personajele din Familia Addams fac acest brand să reziste probei timpului și să capete forme de reprezentare dintre cele mai variate, pentru că sunt atât de bine întipărite în mintea privitorilor încât au ajuns tipologii. Imaginea fiecăruia în parte este extrem de recognoscibilă, ţi se lipește de retină, iar felul în care ei trăiesc devine mai degrabă tentant decât înfricoșător. L.I.: Un subiect universal, familia, prezentat dintr-o altă perspectivă, dezvoltat cu imaginaţie, dar păstrând valorile fundamentale ale lui. Și umor. Muuuult umor. Pare ușor, nu?
Aceste personaje ne învaţă să fim noi înșine, indiferent cât de bizari suntem, dar și să abordăm lumea cu dragoste. Mereu. Credeţi că asta a contribuit la succesul lor?
O.P.: Da, pentru că acesta este contrapunctul poveștii lor. Pe cât de straniu, de bizar, chiar revoltător, ar fi modul în care ei aleg să trăiască, pe atât de uniţi și de generoși sunt ei. Sunt asemenea unei ginte sau caste, iar valoarea lor fundamentală este iubirea. Aceste personaje nu aveau cum să fie atât de îndrăgite dacă ar fi fost amorale, lipsite de virtuţi, pentru că nimeni nu ar fi rezonat cu ele.
L.I.: Sunt anumite povești, personaje, cântece, opere de artă care, prin complexitatea lor, îţi oferă mai multe învăţături care pătrund diferit în spectatori, în funcţie de nevoia fiecăruia. Cred că personajele familiei Addams se înscriu în această categorie.
Ce înseamnă să-i interpretezi pe Gomez și pe Morticia pe scenă, în faţa unui public mare și curios?
O.P.: Este foarte interesant, pentru că fiecare dintre cei prezenţi în public are propria lui imagine despre aceste personaje, fiecare are în minte propriul lui Gomez și propria lui Morticie. Ca actor, trebuie să reușești să păstrezi din elementele lor definitorii – cele desprinse din benzile desenate și din filme –, dar să vii cu amprenta ta, pentru că publicul nu ar avea de ce să vadă, să zicem, o copie fidelă a Anjelicăi Houston în Morticia, ci pe Morticia acestui spectacol.
L.I.: Înseamnă entuziasm, bucurie, nerăbdare, performanţă. Fiecare spectacol e ca o reuniune de liceu în care abia aștepţi să povestești pe unde te-a mai purtat viaţa. N-apuci să spui prea multe pentru că, hop, viaţa începe să te poarte în continuare în faţa lor.
Care sunt momentele voastre preferate din acest proiect, atât de pe scenă, cât și de la repetiţii?
O.P.: Cele mai frumoase momente sunt acelea când lucrurile încep să prindă contur, când simţi că ești pe drumul bun în procesul de lucru, atunci când relaţia cu partenerul este din ce în ce mai clară, mai rotundă și mai autentică. Două momente din spectacol îmi plac în mod deosebit, scena împăcării dintre Gomez și Morticia, pentru că este foarte filmică, are o sensibilitate aparte și este asemenea unei întoarceri în timp, și ultimul moment cu melodia de final, pentru că este o energie specială, puternică, iar tu ca actor te simţi modificat, odată cu personajul pe care îl interpretezi.
L.I.: Nu pot să spun că un moment anume este preferatul meu. Tot spectacolul e o bucurie și fiecare moment are trăirile lui speciale. Pot spune că momentele coregrafice de grup îţi taie respiraţia și că, uneori, se râde efectiv încontinuu.
În spectacol, o familie „normală” îi vizitează pe membrii clanului Addams și are ocazia să înveţe câteva lucruri de la ei. Care sunt acestea?
O.P.: Ambele familii învaţă același lucru: acceptarea diferenţelor. Cumva, totul se află sub primatul toleranţei și iubirii. Aparenţele nu mai contează atunci când împărtășim valori comune.
L.I.: Minciuna și Iubirea nu fac casă bună. Totuși, dacă vine Adevărul și se mută în aceeași casă, doar Minciuna trebuie să plece, Iubirea poate să rămână. Dar, ca să se întâmple asta, trebuie chemată o rudă îndepărtată a Adevărului: Iertarea.
Sunt utile aceste valori și familiilor reale, acum, în epoca digitală?
O.P.: Sunt utile în măsura în care tu decizi dacă au sau nu vreo însemnătate pentru tine. Pentru mine sunt, deoarece nu văd în ce măsură tehnologia ar putea fi vreodată un substitut al adevărului general uman valabil. Dacă ar ajunge să fie, nu mi-aș dori să fac parte dintr-o astfel de lume.
L.I.: Aceste valori sunt universale, atemporale și aspaţiale.
Ce altceva ne învaţă Familia Addams în materie de identitate și dragoste și ce aţi învăţat voi, personal, interpretând rolurile principale?
O.P.: Cumva, felul în care ei aleg să trăiască reprezintă o celebrare a prezentului, se bucură de fiecare clipă, sunt pasionali, veșnic îndrăgostiţi, nu au frică de penibil, pentru că atunci când ești întru totul asumat, așa, ca ei, nu mai ai cum să fii penibil, ești ceea ce ești. Toate acestea sunt o filosofie valabilă de viaţă.
L.I.: Sunt replici-cheie cu care e presărat acest musical. Toate poartă îndemnul către iubire și adevăr. Important e ca aceste două valori să devină fundamentale, apoi restul se va așeza foarte bine și curat deasupra lor. Și să le mulţumim din când în când și părinţilor noștri pentru eforturile monumentale pe care le-au depus sau le depun în continuare pentru noi.
Știu că tu, Oana, apari în numeroase alte producţii. De asemenea, Lucian, tu joci în „Familia Addams”, „Nunta lui Krecinski”, „Mult zgomot pentru nimic” și multe altele. Ce învăţaţi de la fiecare personaj în parte?
O.P.: Nu știu în ce măsură învăţ, mai degrabă iau aminte. Trăsăturile personajelor pe care le interpretez mă fac, deseori, să reflectez asupra unor lucruri sau să îmEi amintesc de altele.
L.I.: Aș putea scrie o lucrare de doctorat ca răspuns la această întrebare. E ca și cum cineva te-ar lăsa să te uiţi prin ochii lui la întreaga lui viaţă, condensată în 2-3 ore. Te poţi distra copios și atât sau poţi să îmbini utilul cu distracţia și să și înveţi câte ceva.
Gomez și Morticia au o relaţie plină de tandreţe și fiecare este excentric, senzual și are propriile ciudăţenii. Aţi împrumutat și voi câteva secrete din caracterul lor?
O.P.: De împrumutat, mi-ar plăcea să împrumut puţin din senzualitatea, feminitatea și din răceala demnă și seducătoare a Morticiei.
L.I.: O întrebare destul de intimă, aș spune. Voi răspunde în mod evaziv că fiecare persoană are propria senzualitate și propriul mod de a-și arăta afecţiunea faţă de cineva. În orice caz, nu am dezvoltat o pasiune pentru instrumente de tortură.
Dar invers? Cum v-aţi pus amprenta personală asupra acestor personaje?
O.P.: Am atribuit Morticiei o anumită sobrietate comică și o parte din umorul pe care eu îl gust. Totodată, am făcut apel la o serie de referinţe cinematografice, studiind atitudinea, ipostazele vocale și corporale ale divelor de altădată – Marlene Dietrich, Greta Garbo, Gloria Swanson, Louise Brooks, Rita Hayworth, Hedy Lamarr, Lauren Bacall, Barbara Stanwyck ș.a. Morticia pe care am construit-o are câte ceva din fiecare în parte și ceva mai mult din mine.
L.I.: Cred că eu și Gomez ne-am „întâlnit” la umor și energie. De la prima citire am simţit că e rost de așa ceva și nu m-am ferit de asta deloc în construcţia lui.
Gustă publicul din România musicalul? Și dacă da, de ce?
O.P.: Publicul din România începe să fie din ce în ce mai atras de acest tip de spectacol pentru că se fac producţii din ce în ce mai bune, care se apropie de nivelul celor londoneze și de peste ocean. Cele mai multe poartă semnătura lui Răzvan Mazilu, un maestru al acestui gen. Odată ridicată ștacheta, vor avea succes de public doar acele producţii care se ridică la un anumit standard. Musicalul oferă spectatorului un spectacol complet și complex: o poveste, muzică și coregrafii spectaculoase, costume și decoruri atractive și, cel mai important, actori pregătiţi să îndeplinească cerinţele dificile ale unui astfel de spectacol.
L.I.: Este un gen care crește exponenţial în interesul spectatorilor. Pe de o parte, pentru frumuseţea vizuală și performanţele interpreţilor, iar pe de alta, pentru ușurinţa cu care ajung mesajul și muzica spectacolelor în sufletele lor.
Ce fac actorii după ce se sting luminile și se trage cortina? Cum vă relaxaţi?
O.P.: Încerc să mă detașez, să nu mă mai gândesc la nimic, dacă se poate. Mai citesc, mă uit la filme, fac treburi casnice pentru că, uneori, mă relaxează, mă uit la snooker și mă întâlnesc cu prietenii.
L.I.: Depinde dacă avem spectacol și în ziua următoare. În orice caz, un spectacol de musical este destul de solicitant din toate punctele de vedere. De cele mai multe ori, un șpriţ scurt e de-ajuns să-ţi scurgă adrenalina și să te lanseze într-un somn de 9h+.
Ce amintiri dragi vă vor rămâne mereu aproape după încheierea reprezentaţiilor pentru „Familia Addams?”
O.P.: Întâlnirea cu Răzvan Mazilu și cu echipa minunată pe care a închegat-o în jurul acestui proiect a însemnat foarte mult pentru mine. Sigur vor fi foarte multe amintiri plăcute, deja sunt, dar nu vreau să mă gândesc la ce va fi după. Îmi doresc ca acest spectacol să aibă viaţă lungă, să ne bucurăm de el, oamenii să vină la Teatrul Excelsior să-l vadă, pentru că au de ce. Așa că îmi voi cita soţul, pe Gomez: Let’s live before we die, and dance...
L.I.: Cam devreme pentru astfel de gânduri. Presimt că acest spectacol va avea o viaţă ceva mai lungă. Carpe diem, propun.
FAMILIA ADDAMS
Traducerea și adaptarea textului: Carmen Stanciu
Traducerea și adaptarea songurilor: Alex Ștefănescu
Distribuţie: Gomez Addams – Lucian Ionescu, Morticia Addams – Camelia Pintilie / Oana Predescu, Wednesday Addams – Ana Udroiu, Pugsley Addams – Matei Hotăranu, Unchiul Fester – Mihai Mitrea / Radu Mitrea, Bunica – Aida Avieriţei, Lurch – Mircea Alexandru Băluţă, Alice Beineke – Maria Alexievici, Mal Beineke – Doru Bem, Lucas Beineke – Dan Pughineanu
Strămoșii: Marchiza – Andreea Hristu, Mireasa – Iulia Samson, Balerina – Loredana Cosovanu, Clownul – Alex Popa, Soldatul – Dan Clucinschi, Gangsterul – Ovidiu Ușvat
Regia, coregrafia, costumele: Răzvan Mazilu
Producţia muzicală: Alexandra și Alexei Turcan
Decoruri: Sabina Spatariu
Light design: Costi Baciu
Peruci, machiaj: Octavian Mardale
Pregătirea muzicală: Maria Alexievici
Video: Cristian Niculescu
Asistent coregrafie: Monica Petrică
Asistent scenografie, recuzită: Andrei Șova
Efecte speciale și machiaj prostetic: Școala de Machiaj Prostetic
Corepetitori: Anca Săftulescu, Maria Alexievici
Consultant tango argentinian: Daniel Măndiţă
Interviu: Alexandra Nuţă-Stoica
Fotografii: Vlad Catană
Grafica afișului: Sabina Spatariu
Libretul: Marshall Brickman & Rick Elice
Muzica și versurile: Andrew Lippa
Bazat pe personajele create de Charles Addams.
Produsă iniţial pe Broadway de Stuart Oken, Roy Furman, Michael Leavitt, Five Cent Productions, Stephen Schuler, Decca Theatricals, Scott M. Delman, Stuart Ditsky, Terry Allen Kramer, Stephanie P. McClelland, James L. Nederlander, Eva Price, Jam Theatricals/Mary LuRoffe, Pittsburgh CLO/Gutterman-Swinsky, Vivek Tiwary/Gary Kaplan, Compania Weinstein/Clarence, LLC, Adam Zotovich/ Theatricals Tribe. Prin aranjament special cu Elephant Eye Theatrical Young @ Part® Edition, adaptată de Marc Tumminelli, și iniţial prelucrată la Broadway Workshop din New York. Familia Addams este prezentată printr-un acord special cu Theatrical Rights Worldwide, 122-124 Regent Street, Londra, W1B 5SA.
Comentarii