Dana Rogoz
Când o întâlnești pe Dana Rogoz, te încarci instant de energie. Felul ei de a fi, deschisă și mereu cu zâmbetul pe buze, te face să uiți de zilele mai puțin reușite și să-ți amintești că viața chiar e frumoasă și merită trăită din plin. Am discutat despre familie, despre libertatea pe care ți-o oferă călătoritul cu rulota, despre blogging și generația care vine din urmă.
La ce oră se dă bună dimineaţa la tine acasă?
În perioada grădiniţei, trezirea se dă la 8 dimineaţa. Sigur, mai sunt filmări care ne trezesc și la 5 dimineaţa, dar să spunem că alea sunt excepţiile. Într-o zi obișnuită, Radu – soţul meu – se trezește primul și trage de mine și de Vlad în fel și chip. Ultimul care se dă jos din pat este, de cele mai multe ori, copilul. Doar în weekenduri se trezește primul, chiar de când se luminează, cu chef de joacă, fericit că nu trebuie să meargă la grădi. În vacanţă, orele de trezire variază. Dacă nu am vreo filmare sau vreo repetiţie matinală, ne trezim cu toţii în jurul orei 9. Orele de culcare la mine sunt foarte târzii în general. Nu știu cum fac, dar mai înainte de ora 2 rareori adorm, indiferent de ora de trezire.
Cum arată o zi din viaţa ta?
În perioada aceasta repet pentru un nou spectacol la Unteatru, așa că multe ore din zi le petrec acolo. Apar și alte filmări sau ședinţe foto, aproape în fiecare zi, pe care le strecor cum pot. Scriu pentru blogul meu, răspund la tonele de mailuri și încerc să mă ocup și de brandul propriu, Moon by Dana Rogoz. Dar cel mai mult și mai mult îmi place să petrec timp cu copilul. Sincer.
Rochie: Smaranda Almășan Pantofi: Why Denis Cercel: Tria Alfa Eșarfă vintage
Spune-mi despre Moon. Cum ai început cu brandul ăsta?
Acum 6 ani, în luna de miere, în timp ce călătoream cu rulota prin Europa împreună cu soţul meu, mi-a venit brusc ideea unei genţi cu feţe detașabile, faţa oglindă fiind vedeta. Câte feţe are Luna, atâtea să poată avea și geanta mea. Mi-am imaginat designul ei în detaliu încă din primul moment. Mi se părea o idee prea bună pentru a nu fi pusă în practică, așadar, la întoarcerea în ţară, am început să mă interesez de marochinării, de fabrici, ateliere etc.
Am găsit cu greu echipa pe care mi-o doream, dar într-un final plicul Moon a ieșit pe piaţă și pot spune acum că a fost un succes complet nebănuit. Iniţial produsesem 100 de bucăţi și mă gândeam că, dacă nu va plăcea publicului, asta e, voi oferi cadou rudelor și prietenelor genţi o bună perioadă de timp. Dar cele 100 de bucăţi s-au vândut imediat. Și asta m-a făcut să continui. Au urmat alte produse, toate având la bază o idee inovatoare, cum ar fi Lumânarea Moon – pe care trebuie să o topești ca să găsești în interiorul ei un mesaj personalizat ales de persoana care ţi-a oferit-o – sau tricourile și hanoracele Moon, ambele cu feţe detașabile.
„Cea mai mare satisfacţie o am într-o sală de teatru cu câteva zeci de persoane în public.“
Care este categoria ta preferată de pe blogul tău?
Am început blogul vorbind mai mult despre modă, tendinţe, făcând poze de street style oamenilor pe care îi întâlneam în București sau în călătorii, dar și postând un număr considerabil de ședinţe foto de stil personal. Între timp – aproape 8 ani –, opţiunile și priorităţile în viaţa mea s-au schimbat, iar categoriile de Travel, Lifestyle sau Parenting s-au îmbogăţit simţitor. Cel mai mult îmi place acum să scriu despre călătoriile noastre în 3, dar și despre bucuriile sau greutăţile pe care le resimt ca mamă. Încerc să fiu onestă cu acest subiect sensibil și mă bucur când citesc câte mame se identifică cu poveștile mele realiste.
5 lucruri care nu trebuie să lipsească din garderoba unei femei.
Tricou alb/cămașă albă – cred că multe femei se străduiesc prea mult să bifeze tendinţele în modă și să impresioneze din punct de vedere vestimentar și uită uneori cât de mare efect poate avea un tricou simplu alb, masculin, cu mânecile ușor suflecate. Ori o cămașă structural, deschisă la primii nasturi, băgată neglijent în blugi în faţă și lăsată să iasă la spate. Blugii perfecţi – clasici, fără aplicaţii sau tăieturi deosebite. Un model pe care mulţi l-ar cataloga banal prin simplitate, dar care să te avantajeze și pe care să îl poţi purta cu teniși, dar și cu tocuri cui. Eu i-am găsit în vintage-uri de multe ori. Un trenci – mi se pare o piesă care nu se va demoda niciodată.
Rochia neagră – salvarea pentru orice eveniment de seară, cocktail, nuntă… Tenișii albi – până acum câţiva ani recomandam o pereche de pantofi stiletto, dar m-am săturat de tocuri! Sincer, cred că în ultimii ani cel mai mult și mai mult am purtat încălţăminte sport albă, indiferent că eram îmbrăcată în blugi, rochie sau un costum masculin. Tenișii albi, domne’, sunt un must!
Încerc să fiu onestă cu blogul meu și mă bucur când văd câte mame se identifică cu poveștile mele realiste...“
Povestește-mi despre libertatea de a călători cu rulota.
Niciodată, când plecăm în vacanţă cu rulota, nu știm exact traseul, unde vom dormi, unde vom sta mai multe zile, ce anume vom vizita, pentru că nu te presează, nu ne limitează anumite date fixe, pe care le ai în cazul oricărei alte vacanţe – cum ar fi biletele de avion spre casă, care sunt într-o anumită zi, la o anumită oră, ori rezervările la hoteluri, care sunt făcute într-un interval fix. De fiecare dată ne luăm o marjă de întoarcere acasă +/- 3 zile și, în timpul călătoriei, dacă avem chef să facem un ocol pentru că am văzut o plăcuţă maro care anunţă nu știu ce obiectiv turistic care ni se pare interesant, nu ne oprește nimic.
Ba, mai mult, e foarte posibil să înnoptăm fix în faţa lui, ca a doua zi să ne trezim cu o priveliște minunată în faţă și să luăm micul dejun având ce admira. Cu rulota ai autonomie cam 3 zile, în care poţi parca off-camping, după care trebuie să găsești un camping unde să îţi încarci rulota, să descarci apa murdară, să îţi mai speli din haine și din vase. Nu e un gen de călătorie potrivit oricui. Mulţi își fac diverse scenarii legate de călătoria cu rulota, care nu sunt însă întotdeauna realiste. În mod cert, acest gen de vacanţă nu e pe gustul celor care preferă un all inclusive, unde să nu se streseze de nimic. Nouă, în schimb, ni se potrivește. Am călătorit mult și înainte de a-l avea pe Vlad, și după. Doar Radu conduce și conduce și conduce, până zice că i s-a făcut somn și trage pe dreapta, într-o poieniţă, unde doarme într-un pat comod, în timp ce eu și copilul explorăm zona sau pregătim masa.
Care a fost cea mai amuzantă întâmplare din călătoriile făcute cu rulota?
Prima rulota cu care am călătorit a fost una închiriată pentru câteva zile de mine, cadou pentru Radu. L-am rugat să iasă afară din casă că am o surpriză pentru el. A văzut rulota și s-a speriat. A crezut că e ceva gen „Caravana iubirii” și că o cameră îl filmează pe ascuns. Nu știa că poate conduce cu B-ul o autorulotă precum cele pe care le aveam la toate filmă - rile noastre în Buftea. Dar când a aflat că nu îl filmează nimeni, iar că rulota e a noastră pentru câteva zile, în 30 de minute a încărcat-o cu haine, câteva vase și farfurii, mâncare și băutură și am tulit-o spre munte. Ne-a plăcut atât de mult, încât am decis să ne cumpărăm una a noastră. Și, uite așa, în prima rulotă cumpărată din Germania, în faţa podului luminat din Praga, Radu m-a cerut în căsătorie.
„Când plecăm în vacanţă cu rulota, nu știm exact traseul, unde vom dormi, unde vom sta mai multe zile, ce anume vom vizita, pentru că nu ne presează și nu ne limitează anumite date fixe.“
Ce te deranjează cel mai tare acum din tot ce se întâmplă în jurul tău?
Mă deranjează foarte tare impostura. Oamenii care pretind că sunt altcineva decât sunt în realitate și care îmi dau o senzaţie groaznică de insecuritate.
Ești mamă, bloggeriţă, actriţă, femeie. Ce anume te ajută să menţii un echilibru între toate astea?
Nu sunt nici pe departe singura care are mai multe domenii de activitate, în timp ce e și mamă. Cam asta e societatea în care trăim. Cred că pe mine m-a ajutat să fac faţă până acum exerciţiul de mică. Muncesc și îmi câștig banii de la 8 ani. Pe atunci îmi împărţeam timpul între școală, filmări, repetiţii, spectacole, înregistrări… și reușeam cumva să obţin rezultate bune în fiecare mediu. Așa am crescut, în ritmul ăsta nebun.
Ce ai redescoperit sau descoperit la tine de când ești mamă?
În acești ani, m-am întors deseori cu gândul în copilăria mea, în casa părinţilor, încercând să înţeleg anumite tipare de educaţie ale vremii respective, încercând să găsesc calea cea mai potrivită de a-l crește la rândul meu pe Vlad. Fără să te cunoști pe tine ca mama, fără să știi de unde îţi vin anumite reacţii sau temeri, mi se pare foarte complicat să crești un copil. E un proces lung.
Ce ai vrea să transmiţi fetelor din generaţiile care vin din urmă?
Să își apere drepturile, întotdeauna. La serviciu, în relaţie cu bărbaţii pe care și-i aleg ca parteneri, în societate.
3 lucruri pe care ai vrea să i le spui adolescentei Dana Rogoz.
Că o să iubești infinit mai mult decât crezi că poţi iubi acum, adolescento. Că învăţatul ăla noaptea sau dimineaţa devreme pentru un 10 la chimie nu te va ajuta mai târziu sau, oricum, nu așa cum speri. Că prietenele tale cele mai bune vor rămâne prietenele tale cele mai bune.
Ce înseamnă Marian Râlea pentru tine?
A fost și este ca un tată pentru mine, chiar dacă au fost perioade în care ne-am văzut foarte rar. Dar, când se întâmplă, am aceleași emoţii din copilărie. Anul acesta se pare că vom lucra împreună pentru un proiect de teatru. Mi-am dorit asta de când am terminat facultatea de teatru și parcă nici nu îmi vine să cred că în sfârșit se întâmplă.
Daniel Day Lewis sau Christoph Waltz?
Daniel Day Lewis.
Emma Stone sau Cate Blanchett?
Cate Blanchett.
Wes Anderson sau Michael Haneke?
Michael Haneke.
Unde e mai bine, la teatru sau la televizor? De ce?
Momentan, îmi e mult mai bine la teatru. Mi-am dorit foarte multă vreme să joc, dar eram implicată în diverse seriale sau proiecte de televiziune care nu îmi mai lăsau timp și pentru teatru. Dar acum fascinaţia pentru televiziune a trecut. Mi-am câștigat independenţa financiară din blog și proiectele mele, așa că nu m-aș întoarce decât dacă ar fi un proiect care să îmi permită să fac și teatru sau film în același timp. Pentru că cea mai mare satisfacţie a muncii o am acum într-o sală de teatru cu câteva zeci de persoane în public.
Când ai nevoie de o pauză, cum evadezi?
Plec din București câteva zile. Oriunde. Dacă nu e timp, cinema, teatru, cărţi.
Spune-mi 3 aplicaţii pe care le folosești în mod frecvent?
Whatsapp, Instagram, Snapseed.
Un lucru fără de care nu ai putea trăi.
Familie.
Interviu de Cristian Niculae | Fotografii de Vlad Andrei | Styling Laura Gherman | Makeup Delia Tudose Hair Mădălina Fediuc (Beauty District) | Locație The Brewery
Comentarii