Revoluţie în notă tehnologică

Ne-am unit mai mult ca niciodată și am descoperit că suntem mulţi cei care credem în anticorupţie și în drumul corect al României. Am fost acuzaţi că suntem plătiţi, am fost acuzaţi că ne-au trimis multinaţionalele în piaţă, că Soros ne-a dat bani, că avem câini plătiţi sau că laserele din Piaţa Victoriei ne-au fost date de către cine știe ce corporaţie. Dar câte dintre acestea sunt adevărate? Știu că, din punctul de vedere al jurnalistului de tehnologie, totul a fost curat și, mai mult, a fost un protest care nu poate fi ascuns.

Totul a început de la dezbaterea privind Ordonanţa de Urgenţă 13, organizată de Ministerul de Justiţiei, când televiziunile nu au putut filma, dar am putut urmări peste 4 feed-uri de transmisie în direct, cu ajutorul Facebook Live, de la oamenii prezenţi în sală. Nimic nu a mai rămas ascuns. Apoi, odată aprobată, am ieșit în piaţă și totul a fost filmat cu telefoanele, am fotografiat, ne-am dat checkin-uri. A fost o efuziune de oameni și de tehnologie în Piaţa Victoriei ca niciodată. Chiar și dacă voiai să ascunzi ceva, deși e cam greu să ascunzi vreo 150.000 de oameni, nu prea puteai. Degeaba televiziunile încercau să manipuleze pe alocuri (cele care susţin partidele de la guvernare), că informaţia ieșea cu ușurinţă la suprafaţă.

De asemenea, organizarea a fost uluitoare, deși nu am avut nevoie de banii altora. Au făcut-o antreprenori simpli, pe care-i simpatizăm zi de zi, dar care acum au fost înfieraţi de unii. De exemplu, proiecţiile laser de pe clădirea din dreapta Pieţei Victoriei au fost realizate de cei de la Aural Eye, o firmă care se ocupă de astfel de proiecţii. Dacă aţi văzut proiecţiile făcute pe Casa Poporului doi ani la rând, v-aţi dat seama că nu e atât de greu să scrii niște litere pe un bloc, cu ajutorul unui proiector. De unde au avut curent? Tehnologia ne ajută. Au avut o dubă pentru protecţia proiectorului și un generator cu benzină, care să le ofere energia necesară. Cam de atât ai nevoie ca să faci din Piaţa Victoriei un spectacol al democraţiei. Avantajul a fost că am putut cânta imnul cu toţii, pentru că de data asta am participat la un karaoke comun, proiectat pe clădirile din jurul protestului.

În schimb, pentru câteva zile, a fost o înfrângere a operatorilor de telefonie mobilă. În primele două zile, din cauza afluenţei de oameni, reţelele au fost în majoritatea timpului picate. Abia după ce au fost aduse antene suplimentare, mobile, cu ajutorul unor dube, reţelele au suportat cât de cât asaltul asupra celulelor de telefonie. Și, mai zic un lucru, a circulat pe Facebook o gogomănie cu arme psihotronice care controlează masele. Dacă ești cât de cât lucid la minte, îţi vei da seama că așa ceva nu există. Și, chiar dacă ar exista, ţi-ai da seama că alea din Piaţa Victoriei sunt niște antene GSM amărâte, să dea internet la popor.

În plus, a fost și creativitatea oamenilor. În primele zile a existat un avânt creativ extraordinar. Pancarte făcute de fiecare, site-uri, cum ar fi artofprotest.ro, care creau pancarte creative care puteau fi printate sau site-uri și grupuri de Facebook din care veneau tot felul de glumiţe preluate ulterior de protestatari. În urmă, rămâne întrebarea lui Ion Cristoiu, de la România TV: „Cine le-a dat, dom’le, lasere oamenilor ăstora?“