Câte grăsimi mâncăm vara? Fructele și legumelele, alimentele de bază ale acestui sezon

Vara este, pur și simplu, greu să mai mâncăm grăsimi în cantități mari, în special pentru cine nu este obișnuit cu ele, dar chiar și pentru cei adaptați (care țin dieta ketogenică sau diete low-carb).

Carnea și brânzeturile grase, ouăle, nucile și semințele trebuie mâncate cu atenție, chiar dacă, în general, sunt considerate sănătoase. Prăjelile ar trebui excluse complet, în special pentru că vin cu un stres oxidativ suplimentar peste cel indus de radiația solară.

Fructele și legumele sunt alimentele de vară. Le mâncăm ca atare sau sub formă de salate, sucuri, supe, compoturi, de preferat fiecare în sezonul natural, coapte la soare, din surse locale, curate. Profităm la maximum și de plantele aromatice proaspete, de la rozmarin, salvie și mentă până la coriandru, busuioc și pătrunjel. Avem grijă la cantitatea totală de zaharuri din fructe, pentru a nu risca îngrășarea și dobândirea unei rezistențe la insulină. Le putem asocia cu surse de proteine „slabe”: pește și fructe de mare, carne, lactate cu mai puține grăsimi. În shake-uri și smoothie-uri putem adăuga chiar și proteine din zer sau colagen hidrolizat.

Secretul unei digestii bune a grăsimilor este complexul ficat-vezică biliară. Deci, trebuie să punem bila la treabă. Bila este lichidul produs de ficat, cu rol în digestia grăsimilor, reciclarea unor compuși (colesterol), eliminarea unor toxine. Între mese va fi stocată în vezica biliară (colecist).

Dacă transpirația și urina elimină în special toxine hidrosolubile (care se dizolvă în apă),acum eliminăm și toxine liposolubile (care se dizolvă în grăsime). Pentru eliminarea toxinelor (prin bilă putem scăpa inclusiv de colesterol, pesticide, metale grele și alți compuși periculoși) este esențială prezența fibrelor alimentare, care pot „sechestra” o parte dintre aceste toxine pentru a le trimite apoi spre eliminare. Se pot obține efecte deosebite în curățarea vaselor de sânge, în eliminarea acneei, a celulitei sau a altor probleme de sănătate. Pe lângă tărâțele de ovăz sunt bune orice frunze, salate, legume bogate în fibre, semințe de in, psillium, argilă.

Mulți dintre noi am fost diagnosticați (oficial sau nu) cu „bilă leneșă”, „colecist septat”, „noroi în vezica biliară” sau chiar cu infamul Sindrom Gilbert (deficiență genetică ce duce la acumularea în sânge a bilirubinei, dar care poate fi contracarată printr-un mod de alimentație și suplimentație inteligent). Pentru a evita o „criză de bilă” atunci când ne este lumea mai dragă (vacanță), iată câteva trucuri simple.

Primul pas este o hidratare optimă. Vara pierdem mai multă apă prin transpirație, deci luăm articolul despre hidratare din arhivă și aplicăm cât mai mult din ce v-am recomandat acolo. Primul pas este paharul de apă călduță cu lămâie, băut dimineața.

Apoi, secreția de bilă beneficiază de un sistem de reglare cu feed-back pozitiv. Adică dacă îți obișnuiești corpul cu grăsimi (cantități mici mâncate regulat) îi va fi mai ușor să le digere, nu „obosește”, ci „se antrenează”. Iar dacă iei un supliment care să conțină și bilă (cum ar fi Super Enzymes de la Now Foods), atunci vei produce și mai multă pe cont propriu.

Deci, mănâncă o cantitate mică de grăsimi la fiecare masă. Pot fi semințe de pin puse în salate, poate fi puțin ulei de măsline, poate fi laptele de nucă de cocos pus în cafea. Cantitățile mici de grăsimi sunt necesare, mai ales când vorbim despre grăsimile esențiale (în special omega 3) sau despre asimilarea vitaminelor liposolubile (A, D, K, E). Chiar și anumiți fitonutrienți (cum ar fi licopenul din roșii sau beta-carotenul din morcovi) au nevoie de grăsime pentru a se asimila optim.

Alimentele care stimulează secreția de bilă sunt, în general, alimente amare, dar și care conțin anumite uleiuri esențiale: rucola, anghinare, fenicul, andive, sparanghel, sfeclă, hrean, ghimbir, piper, cardamom, zeamă de varză (recomandată din bătrâni și ca remediu pentru mahmureală).

Așa că vă propun o salată Amarone (se găseste la supermarket, direct spălată și tăiată, la pungă): rucola și radiccho, în care adaugăm sursa de proteine (recomand somon sălbatic, poate fi și la conservă, căruia îi curățăm pielea), lămâie, puțin ulei de măsline extravirgin infuzat cu piper și plante aromatice, sare cu ardei iute și ghimbir, capere.

Vă puteți juca cu ingredientele, astfel încât să obțineți gustul pe care vi-l doriți.