Combinaţii ideale de vin

Multe dintre vinurile pe care le găsiţi mai nou pe rafturile magazinelor sunt numite generic cupaje. Ele sunt produsul unor combinaţii de vinuri provenite din butoaie sau bazine diferite, din soiuri diferite ale aceleiași podgorii, din vinuri tinere și vinuri maturate în butoaie de stejar sau pur și simplu vinuri de același soi, dar din ani diferiţi. Acest procedeu extrem de uzitat în zilele noastre a stat la originea unor vinuri cunoscute în întreaga lume, care se produc de zeci sau sute de ani.

Chateauneuf-du-Pape – un vin franţuzesc de origine controlată, produs în sudul Rhonului, într-o regiune din jurul orășelului cu același nume. În cupajele de acest tip se pot folosi circa 14 soiuri de struguri: Bourboulenc, Clairette Blanche, Grenache blanc, Picardan, Piquepoul blanc și Roussanne pentru cele albe și Grenache, Syrah, Mourvedre, Cinsault, Counoise, Muscardin, Terret noir și Vaccarese pentru vinurile roșii sau rosé. Există dovezi certe că primele cupaje de acest fel existau deja în secolul al 18-lea, însă de-abia un secol mai târziu aceste vinuri au căpătat numele sub care sunt cunoscute astăzi (Noul castel al Papei) cu referire la perioada în care Avignon a fost orașul de reședinţă al Papei Clement al 5-lea (secolul 14). 

Bordeaux – Numele acestei regiuni din Franţa a devenit sinonim cu vinul de calitate. Majoritatea vinurilor produse aici sunt de fapt cupaje de soiuri din această zonă de origine controlată. 89 la sută dintre vinurile de Bordeaux sunt roșii și provin din soiurile: Merlot, Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Petit Verdot și Malbec. Cupajele albe provin din soiurile Semillon, Sauvignon blanc și Muscadelle. În mod tipic, cupajul clasic de Bordeaux conţine 70% Cabernet Sauvignon, 15 % Merlot, 15 % Cabernet franc. În vinurile din Saint-Emilion sau Pomerol, Merlotul capătă procentajul dominant.

Chianti – se numește astfel orice vin produs în regiunea cu același nume din centrul Toscanei. Baronul Bettino Ricasoli, prim-ministru în regatul Italiei, a ticluit reţeta de succes a acestui vin în secolul al 19-lea: 70% Sangiovese, 15% Canaiolo și 15% Malvasia. Astăzi, lângă Sangiovese, se folosesc în cupaje mai degrabă Cabernet Sauvignon sau Cabernet Franc, iar din 2006 este chiar interzis prin lege să folosești struguri de vin alb precum Malvasia sau Trebbiano în cupajele Chianti Classico.

Super Toscane – sunt vinuri din regiunea Toscana, care prin tradiţia lor, dar și prin preţul ceva mai piperat, au căpătat această denumire neoficială. Primele super toscane au apărut în anii ’70, atunci când marii producători locali au hotărât să reformeze regulile tradiţionale ale vinurilor Chianti și să creeze cupaje mai bune, chiar și cu struguri din afara zonei de origine controlată. Așa s-au născut vinuri celebre astăzi precum Tignanello, Ornellaia sau Sassicaia. În mod obișnuit, în compoziţia lor intră soiuri precum Merlot, Cabernet Sauvignon, Sangiovese, Cabernet Franc sau Syrah. 

Amarone della Valpolicella – un vin îndeobște corpolent, elaborat, cu un buchet de excepţie în care poţi distinge note de cireșe bine coapte, prune, ciocolată și condimente. Gustul său aparte provine de la strugurii Corvina care sunt dominanţi în cupaj și care sunt lăsaţi să se stafidească un pic înainte de a fi storși. Alte soiuri folosite în cupaj sunt cele specifice zonei, cel mai adesea Molinara sau Rondinella. 

Rosé de Provence – este una dintre cele mai vechi regiuni viticole din lume și cele mai apreciate vinuri de aici sunt cele rosé, care poartă denumirea de origine controlată Cotes de Provence. Strugurii folosiţi cu preponderenţă în cupajele de aici sunt: Cinsault, Grenache, Syrah sau Rolle (Vermentino). 

Vinuri bune şi băuturi fine, precum şi multe reţete şi articole utile găsiţi pe www.theliquorstore.ro.