Minuni

Minuni



Cum, Doamne, s-a-ntâmplat? Așa: erau toţi la masa de Crăciun. Focul ardea în sobă și mirosea a cârnaţi fripţi și pâine caldă. El stătea pe laviţa de la geam, cu căpșorul sprijinit pe pervaz, printre gutuile orânduite frumos, cu nasul lipit de sticlă, așteptându-l pe Moșu.


Lumina focului se răsfrângea în părul lui bălai și-l făcea să pară o gutuie uriașă. Tata și mama spărgeau nuci pentru cozonaci și aruncau cojile-n foc. Nimic nu arde mai frumos decât coaja de nucă! Parcă-i foc de artificii! Și miroase-a curat, ca-n biserică! S-au auzit pași pe prag, ca și când cineva s-ar scutura de zăpadă. S-a repezit să deschidă. 


În prag stătea un bărbat înfășurat într-o manta roșie, ca a lui Moș Crăciun. Era uriaș. A făcut un pas în casă, și-a dat gluga imensă pe spate, lăsând să se vadă o cască militară: „Ridică-te! Plecăm!“, i-a spus tatei. El a rămas împietrit, dar tata s-a repezit în ușă s-o închidă. S-a izbit în ea cu umărul stâng de i-au dat lacrimile. Le vedea cum coborau încet pe obrazul drept aprins de foc.



Plecăm! Plecăm pe front!“, repeta de-afară Moșul soldăţesc, cu-n soi de plângere-n glas.



Tata s-a așezat în genunchi, l-a strâns tare la piept, i-a sărutat ochii, s-a ridicat, a sărutat fruntea mamei și tocul ușii și dus a fost. N-a mai apucat să adune nimic… Nimic. Războiul a fost lung. A durat ani. De fiecare Crăciun i-a scris Moșului să-l aducă pe tata. Se străduia din răsputeri să fie cuminte și tare și cu credinţă, ca Moșul să-i împlinească dorinţa. Dar nu i-a împlinit. Și el n-a mai crezut. 


Apoi războiul s-a sfârșit. Bărbaţii s-au întors în sat: unii cu trupul întreg, alţii cu trupul împuţinat, alţii cu el între patru scânduri, și toţi cu sufletul trecut pe răzătoare. Doar tata nu s-a arătat. În iarna lui '47 era deja la liceu, la oraș. S-a întors acasă doar pentru Crăciun. Doar pentru maică-sa, că prea-l rugase cu inimă să vie să-l vadă. A intrat în sat când se-înstăpânise noaptea. Focul ardea în sobă. Pe pervaz gutuile îl așteptau orânduite frumos. Lumina focului se răsfrângea în coaja lor și le făcea să pară de aur. Mama spărgea nuci pentru cozonaci și arunca cojile-n foc. Mirosea a curat, ca-n biserică!



Când a vrut să facă lumină, mama a băgat de seamă că se terminase petrolul în lampă, așa că a dat fuga până la bunica să împrumute o sticlă. L-a lăsat singur. Ca să-și omoare timpul, a coborât vioara tatii de pe raftul bibliotecii și a-început s-o acordeze. Nu era priceput ca tata, dar colindele le zicea și el bine din vioară. Se pregătea de „O ce veste minunată“, când s-au auzit pași pe prag, ca și când cineva s-ar scutura de zăpadă, dar nu s-a repezit să deschidă. 



Cineva a bătut în ușă. De fapt, a fost mai mult o mângâiere, ca o aripă de înger, dar nu s-a repezit să deschidă. A șoptit doar din vârful buzelor să intre. În prag a apărut un bărbat înfășurat într-o manta neagră. A făcut un pas în casă, și-a dat gluga imensă pe spate, lăsând să se vadă o cască militară: „Ești băiatul învăţătoarei? (tăcere) Ești mare deja. (tăcere). Știi să colinzi?“…


Era o întrebare ca un îndemn. Poate de-aceea a și început să colinde, așa, pe inima goală, ca la spovedanie. Străinul s a lipit de perete, ascultând, îngânându-l uneori la refren. Abia când a venit mama și a aprins chibritul, l-a văzut mai bine: un străin cu barbă aproape căruntă, cu plete netunse și haine ponosite. Mama a scăpat sticla cu petrol pe podele - chibritul încă ardea - și a început să plângă încetișor.



Venise tata.



V-am spus povestea asta ca să credeţi. E o poveste adevărată. E povestea tatălui meu și a bunicului meu și a bunicii mele, care m-au învăţat că de Crăciun se întâmplă minuni. Știu, pentru că mi s-au întâmplat mie: de Crăciun s-a născut Matei, primul meu copil, de Crăciun m-am mutat în prima mea casă, de Crăciun a făcut primii pași Anastasia mea, de Crăciun suntem toţi laolaltă… Așa că, indiferent ce vă doriţi - lucruri mici ori mari, trecătoare ori însemnate cât veșnicia, banalităţi ori minuni - cereţi și vi se va da. Trebuie doar să fiţi cu inima curată.


de Lioara Bradu

Foto Getty Images


Comentarii

Mai multe

Festivalul Enescu 2019 – Lumea în armonie!

Festivalul Enescu 2019 – Lumea în armonie!

Turneul “Rhapsodie Roumaine” în Japonia și România

Turneul “Rhapsodie Roumaine” în Japonia și România

ÎN CĂUTAREA AUTENTICITĂȚII. INSTA-AUTENTICITĂȚII

ÎN CĂUTAREA AUTENTICITĂȚII. INSTA-AUTENTICITĂȚII

20 de ani de Șapte Seri, 20 de săptămâni cu super premii

20 de ani de Șapte Seri, 20 de săptămâni cu super premii

ȘASE PANTOFI SPORT LANSAȚI SĂPTĂMÂNA ACEASTA

ȘASE PANTOFI SPORT LANSAȚI SĂPTĂMÂNA ACEASTA

MIHAI VIGARIU ȘI ANDREI DUDU AU TRECUT ÎMPREUNĂ LINIA DE FINISH LA KONA

MIHAI VIGARIU ȘI ANDREI DUDU AU TRECUT ÎMPREUNĂ LINIA DE FINISH LA KONA

TREI BICICLETE DE TRIATLON GATA PENTRU KONA

TREI BICICLETE DE TRIATLON GATA PENTRU KONA

Lumea lui Lari Giorgescu în anul Centenarului și la împlinirea a 20 de ani de Șapte Seri

Lumea lui Lari Giorgescu în anul Centenarului și la împlinirea a 20 de ani de Șapte Seri

Joburile viitorului în cadrul Angajatori de TOP Timișoara

Joburile viitorului în cadrul Angajatori de TOP Timișoara

Trends vs. Taste

Trends vs. Taste

Cele mai citite

Cu ce ne imbracam in functie de zilele saptamanii?!

Cu ce ne imbracam in functie de zilele saptamanii?!

Femeile celebre ale României

Femeile celebre ale României

Cum construim Echilibrul interior: atelier de dezvoltare personală

Cum construim Echilibrul interior: atelier de dezvoltare personală

17 produse cosmetice pentru un chip mai proaspăt şi mai frumos

17 produse cosmetice pentru un chip mai proaspăt şi mai frumos

Spărgătorii de timp

Spărgătorii de timp