Șatra Benz e aici. Află cum au debutat ca trupă!

Șatra Benz e aici. Află cum au debutat ca trupă!




Lucrez în industria muzicală de când eram copil. Am produs o mulţime de hituri, am umblat ani de zile pe la concerte prin toată ţara, am văzut artiști născându-se și dispărând apoi. E greu să mă mai las impresionat de ceva, dar tipii ăștia, despre care o să vă povestesc aici, chiar m-au lăsat puţin cu gura căscată.



Când am intrat prima dată în noile studiouri Fonogram, am fost impresionat de aparatura adunată, pe care o estimam dintr-o privire la câteva milioane de euro. Dar nu eram deloc impresionat de melodiile produse acolo și am spus-o cu voce tare, cum o fac de obicei.


La plecare am văzut pe una dintre ușile unui studio un desen cu niște note de percuţie, pe care scria „Formula Trap“. L-am întrebat pe managerul studioului ce e acolo. „Eh, niște băieţi care fac chestii dark. Nu ţi-ar plăcea.“


Din experienţă știam că cele mai frumoase diamante se găsesc îngropate în întuneric, sub cărbune și noroi. Așa că m-am interesat și l am descoperit în spatele acelei uși pe Luca. Folosea pseudonimul Lu-K Beats și, așa cum te aștepţi, făcea beat-uri (ritmuri fără linie melodică, de folosit în general în hip-hop). Beat-urile lui erau în general Trap, un stil underground pentru majoritatea românilor în 2013. Era destul de dark, e adevărat, dar ceva cu totul diferit faţă de ce auzisem în studiourile muzicale din Bucuresti până atunci. Pentru mine Trap însemna muzică electronică (vezi Acid Trap), în niciun caz hip-hop. Dar Luca și colegii lui din micul studio „dark“ spuneau despre ei că sunt rapperi. Ciudată combinaţie! Peste câteva luni, vorbesc la telefon cu Luca, în căutare de piesă pentru un artist de-al meu, iar el mă invită într-un nou studio muzical, undeva pe la Universitate. „Se numește Kazibo, am adunat aici producători foarte tari, neapărat să vii să vezi ce facem.“





Am ajuns la Kazibo prin 2015, unde mi-au plăcut toate schiţele de piese pe care mi le arătau Ovidiu și Alin, fondatorii acestui nou label. Studiourile se aflau într-o casă veche, cu intrare dintr-un gang ascuns și întunecat. Trebuia să treci mai întâi de un salon cosmetic aproape părăsit, o luai pe un hol lung care mirosea a igrasie, după care lăsai în urmă un depozit de cărţi aruncate în cutii și pe jos și abia apoi ajungeai la studiouri. Odată intrat acolo însă, am descoperit o energie frumoasă și un entuziasm special, care îmi aminteau cumva de anii mei de început. Perioada care a urmat a fost incredibilă pentru echipa Kazibo, ei semnând hituri number one pe bandă rulantă, pentru artiști importanţi - Delia, Elena Gheorghe, Naguale, Dan Bittman sau Andreea Bănică.


L-am întrebat pe managerul studioului ce e cu Luca și cu micul lui studio de la subsolul sediului Kazibo. „Fac ciudăţenii acolo, de-ale lor“. Era dark și aici, în subsol, iar basul trebuia dat mai încet în Hades atunci când sus, în studioul principal, înregistra vreo zeiţă următorul ei hit pop.



Debutul


Am auzit prima dată numele Șatra BENZ când pe YouTube a devenit „trending“ un clip filmat din mână, într-o casă, de o gașcă pestriţă de rapperi cu telefoanele în mână (de pe care citeau versurile pentru a face playback-ul filmării, semn că piesa abia fusese înregistrată când au dat drumul la filmare). L-am recunoscut pe Luca pe acolo, la un calculator. Când am întrebat prietenii ce e cu piesa asta, mi-au răspuns „Manele, frate, niște mizerii“ și „Dacă ăsta e rap, s-a dus dracu' tot“.





M-am uitat încă o dată la „Vine Șatra", primul clip în care la titlu apare noul nume, Șatra BENZ. Era dark, dar copilăresc, pe alocuri exagerat de pueril. Era ciudat să văd oameni în toată firea cum se prostesc în cameră, ţipând și pocind cuvintele. Mi-a atras atenţia însă partea lui Super ED: „Doamne Ferește, hip-hop-ul se înnoiește! Totul evoluează, ce rămâne se împuţește.“


Era vara lui 2015 și, chiar dacă nu prindeam eu poanta noului stil muzical, eram întru totul de acord cu această afirmaţie: hip-hop-ul românesc se repeta de prea mult timp și nu mai inovase de mulţi-mulţi ani. Iar sound-ul piesei... Doamne Ferește, ce sound!! Mi-am adus aminte de „formula trap“ de pe ușa studioului acela din 2013.



de Florin Grozea. Foto: Matei Buță


Florin Grozea, autorul articolului, a fost membru al trupei HI-Q. Acum are o agenţie dedicată celebrităţilor, Hit Yourself Consulting.



În partea a II-a cover story-ului, poți afla despre succesul și controversele din spatele Șatrei Benz. Intră aici.












Comentarii

Mai multe

Top 10 destinații pe care să le vizitezi în 2018

Top 10 destinații pe care să le vizitezi în 2018

Piețe de Crăciun

Piețe de Crăciun

Un an de Lucia Roșca, sărbătorit alături de clientele brandului de modă

Un an de Lucia Roșca, sărbătorit alături de clientele brandului de modă

De-a ascunselea de Crăciun

De-a ascunselea de Crăciun

Crăciunul Copiilor, un eveniment pentru copii de toate vârstele

Crăciunul Copiilor, un eveniment pentru copii de toate vârstele

Fă mișcare la birou, obligatoriu!

Fă mișcare la birou, obligatoriu!

Întâlnește-te cu Adrien Brody în București. Află unde!

Întâlnește-te cu Adrien Brody în București. Află unde!

8 exerciții care te scapă de durerile de genunchi

8 exerciții care te scapă de durerile de genunchi

Cele mai citite

Răzvan Exarhu. Viaţa și apucăturile unui bucătar celebru împotriva voinţei lui

Răzvan Exarhu. Viaţa și apucăturile unui bucătar celebru împotriva voinţei lui

Interviu Andra: Când pleci de la un concert, ai sentimentul ca ai luat parte la ceva magic

Interviu Andra: Când pleci de la un concert, ai sentimentul ca ai luat parte la ceva magic

Florin Piersic Jr.: A devenit un lucru atât de rar să întâlnești normalitatea

Florin Piersic Jr.: A devenit un lucru atât de rar să întâlnești normalitatea

Ana Morodan. De la like-uri la bani. Femeie fatală. Virtuală. Milenială

Ana Morodan. De la like-uri la bani. Femeie fatală. Virtuală. Milenială

Șatra Benz e aici. Află cum au debutat ca trupă!

Șatra Benz e aici. Află cum au debutat ca trupă!

Viaţa şi Filmul. Dana Nălbaru, Dragoş Bucur şi Sofia

Viaţa şi Filmul. Dana Nălbaru, Dragoş Bucur şi Sofia

Mircea Dinescu: Dumnezeu e un producător de imaginaţie

Mircea Dinescu: Dumnezeu e un producător de imaginaţie

Film de artă este, de obicei, scuza pentru un film prost

Film de artă este, de obicei, scuza pentru un film prost